NR.2197/26.10.2018
INSPECTORATUL ŞCOLAR
JUDEŢEAN VASLUI
LICEUL
TEHNOLOGIC ,,PETRU RARE Ș”, sat
VETRIȘOAIA
TEL/FAX:
0235432038
HHHHH
B
REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ȘI
FUNCȚIONARE AL LICEULUI TEHNOLOGIC ,,PETRU RAREȘ”, sat Vetrișoaia
2018-2019
Echipa de reactualizare: Aprobat
in C.A
Prof. Bordeianu Neculai - director
Prof. Butuc Carmen -membru Data.16.10.2018
Prof.Roman Vergil-membru
Educ. Bejan Corina-membru
Cheptea Elena-reprezentant parinti
Marasescu Adina
Cristina-reprezentant elevi
TITLUL I
Dispoziţii generale
CAPITOLUL I
Cadrul de reglementare
Art. 1. — (1) Liceul Tehnologic ,,Petru Rareș” Vetrișoaia se
organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare,
ale Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de
învăţământ preuniversitar, aprobat prin OrdinulMENCS nr. 5079/2016 și cu
completările ulterioare prin Ordinul 3027/2018,
ale prezentului regulament de organizare şi funcţionare şi ale Regulamentului
intern.
Art. 2. — (1) Regulamentul de Organizare și Funcționare al Liceului
Tehnologic ,,Petru Rareș” Vetrișoaia, a fost elaborat în baza Legii educației
naționale/2011, Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor
de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul MENCS nr. 5079/2016 cu
completările ulterioare prin Ordinul 3027/2018, Statutul Elevului aprobat prin
Ordinul MENCS nr. 4742/10.08.2016, în baza actelor normative şi/sau
administrative cu caracter normativ care reglementează drepturile şi
obligaţiile beneficiarilor primari ai educaţiei şi ale personalului din
unităţile de învăţământ, precum şi a contractelor colective de muncă
aplicabile.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ
conţine reglementări cu caracter general, în funcţie de tipul acesteia, precum
şi reglementări specifice unităţii de învăţământ, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
(3) Proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de
învăţământ se elaborează de către un colectiv de lucru, coordonat de un cadru
didactic. Din colectivul de lucru, numit prin hotărârea consiliului de
administraţie, fac parte şi reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale, ai
părinţilor şi ai elevilor desemnaţi de către consiliul reprezentativ al
părinţilor/asociaţia părinţilor, respectiv de consiliul şcolar al elevilor.
(4) Proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de
învăţământ se supune, spre dezbatere, în consiliul reprezentativ al
părinţilor/asociaţiei părinţilor, în consiliul şcolar al elevilor şi în
consiliul profesoral, la care participă cu drept de vot şi personalul didactic
auxiliar şi nedidactic.
(5) Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ,
precum şi modificările ulterioare ale acestuia se aprobă, prin hotărâre, de către
consiliul de administraţie.
(6) După aprobare, regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii
de învăţământ se înregistrează la secretariatul unităţii. Pentru aducerea la
cunoştinţa personalului unităţii de învăţământ, a părinţilor şi a elevilor,
regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ se afişează
la avizier şi, după caz, pe site-ul unităţii de învăţământ. Educatoarele/învăţătorii/profesorii
pentru învăţământul primar/Profesorii diriginţi au obligaţia de a prezenta anual
elevilor şi părinţilor regulamentul de organizare şi funcţionare, la începutul
anului şcolar. Personalul unităţii de învăţământ, părinţii, tutorii sau
susţinătorii legali şi elevii majori îşi vor asuma, prin semnătură, faptul că
au fost informaţi referitor la prevederile regulamentului de organizare şi
funcţionare a unităţii de învăţământ.
(7) Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ
poate fi revizuit anual, în termen de cel mult 45 de zile de la începutul
fiecărui an şcolar sau ori de câte ori este nevoie. Propunerile pentru
revizuirea regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ
se depun în scris şi se înregistrează la secretariatul unităţii de învăţământ,
de către organismele care au avizat/aprobat regulamentul şi vor fi supuse
procedurilor de avizare şi aprobare prevăzute în prezentul regulament.
(8) Respectarea prevederilor regulamentului de organizare şi
funcţionare a unităţii de învăţământ este obligatorie. Nerespectarea
regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ constituie
abatere şi se sancţionează conform prevederilor legale.
(9) Regulamentul intern al unităţii de învăţământ conţine dispoziţiile
obligatorii prevăzute la art. 242 din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, şi în contractele colective de
muncă aplicabile şi se aprobă prin hotărâre a consiliului de administraţie,
după consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale care au membri în
unitatea de învăţământ, afiliate la federaţiile sindicale reprezentative la
nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar.
CAPITOLUL II
Principii de organizare şi finalităţile învăţământului
preuniversitar
Art. 3. — (1) Liceul Tehnologic ,,Petru Rareș” Vetrișoaia se organizează şi funcţionează pe baza
principiilor stabilite în conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011,
cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Conducerea unităţii de învăţământ îşi fundamentează deciziile pe
dialog şi consultare, promovând participarea părinţilor la viaţa şcolii,
respectând dreptul la opinie al elevului şi asigurând transparenţa deciziilor
şi a rezultatelor, printr-o comunicare periodică, adecvată a acestora, în
conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările
ulterioare.
Art. 4. — Unitatea de învăţământ se organizează şi funcţionează
independent de orice ingerinţe politice sau religioase, în incinta acestora
fiind interzise crearea şi funcţionarea oricăror formaţiuni politice, organizarea
şi desfăşurarea activităţilor de natură politică şi prozelitism religios,
precum şi orice formă de activitate care încalcă normele de conduită morală şi
convieţuire socială, care pun în pericol sănătatea şi integritatea fizică şi
psihică a copiilor/elevilor şi a personalului din unitate.
TITLUL II
Organizarea unităţii de
învăţământ
CAPITOLUL I
Reţeaua şcolară
Art. 5. —(1)Liceul Tehnologic ,,Petru Rareș” Vetrișoaia, este unitate cu personalitate juridică, având ca
structură arondată Grădinița cu Program Normal Vetrișoaia, și face parte din
reţeaua şcolară naţională, care se constituie în conformitate cu prevederile
legale.
(2) Liceul Tehnologic ,,Petru Rareș” Vetrișoaia este acreditat pe nivelele preșcolar, primar,
gimnazial și autorizat să funcțiozeze provizoriu pe liceu tehnologic (nivel 4)
–specializarea ,,tehnician mecanic pentru
întreținere și reparații” și pe învățământ profesional (nivel 3)
–specializarea ,, Mecanic utilaje si
instalatii in industrie ;
Art. 6. — (1) Unitatea de învăţământ preuniversitar cu personalitate
juridică (PJ) are următoarele elemente definitorii:
a) act de înfiinţare — ordin de ministru/hotărâre a autorităţilor
administraţiei publice locale sau judeţene (după caz)/hotărâre
judecătorească/orice alt act emis în acest sens şi care respectă prevederile
legislaţiei în vigoare;
b) dispune de patrimoniu, în proprietate publică/privată sau prin
administrare/comodat/închiriere (sediu, dotări corespunzătoare, adresă);
c) cod de identitate fiscală (CIF);
d) cont în Trezoreria Statului;
e) ştampilă cu stema României şi cu denumirea actualizată a
Ministerului Educaţiei Naţionale, denumit în continuare ministerul, şi cu
denumirea exactă a unităţii de învăţământ corespunzătoare nivelului maxim de
învăţământ şcolarizat.
(3) Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică are conducere,
personal şi buget proprii, întocmeşte situaţiile financiare, dispunând, în
limitele şi condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, de autonomie
instituţională şi decizională.
(4) Grădinița cu P.N. Vetrișoaia este unitate fără personalitate
juridică, fiind subordonată unităţii de învăţământ cu personalitate
juridică, reprezentând un loc de desfăşurare a activităţii acesteia și se
numeşte structură şcolară arondată {AR).
Art. 7. —în vederea
creşterii calităţii educaţiei şi a optimizării gestionării resurselor,
unităţile de învăţământ şi autorităţile administraţiei publice locale pot
decide înfiinţarea consorţiilor şcolare, în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
Art. 8. — (1) Inspectoratul Școlar Județean Vaslui, stabilește pentru
fiecare unitate administrativ-teritorială, după consultarea reprezentanţilor
unităţilor şcolare şi a autorităţilor administraţiei publice locale,
circumscripţiile şcolare ale unităţilor de învăţământ care şcolarizează grupe şi/sau
clase de nivel preşcolar, primar şi gimnazial, cu respectarea prevederilor
legale.
(2) Circumscripţia şcolară a Liceului Tehnologic ,,Petru Rareș”
Vetrișoaia este formată din totalitatea străzilor aflate în localitățile
Vetrișoaia și Bumbăta şi arondate acestuia, în vederea şcolarizării
preşcolarilor/elevilor din învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial.
(3) Pentru clasele din învăţământul obligatoriu, Liceul Tehnologic
,,Petru Rareș” Vetrișoaia şcolarizează în învăţământul primar şi gimnazial, cu
prioritate, în limita planului de şcolarizare aprobat, elevii care au
domiciliul în circumscripţia şcolară a unităţii de învăţământ. Înscrierea se
face în urma unei solicitări scrise din partea părintelui, tutorelui sau
susţinătorului legal.
(4) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal are dreptul de a
solicita şcolarizarea copilului la o altă unitate de învăţământ cu clase de
învăţământ primar sau gimnazial decât cea la care domiciliul său este arondat.
Înscrierea se face în urma unei solicitări scrise din partea părintelui,
tutorelui sau susţinătorului legal şi se aprobă de către consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ la care se solicită înscrierea, în
limita planului de şcolarizare aprobat, după asigurarea şcolarizării elevilor
din circumscripţia şcolară a unităţii de învăţământ respective. Prin excepţie,
înscrierea în clasa pregătitoare se face conform metodologiei specifice,
elaborate de minister.
(5) Unitatea de învăţământ, pe baza documentelor furnizate de
autorităţile locale şi serviciul de evidenţă a populaţiei, are obligaţia de a
face, anual, recensământul copiilor din circumscripţia şcolară, care au vârsta
corespunzătoare pentru înscrierea în învăţământul preşcolar şi primar.
CAPITOLUL II
Organizarea programului şcolar
Art. 9. — (1) Anul şcolar începe la 1 septembrie şi se încheie la 31
august din anul calendaristic următor.
(2) Structura anului şcolar, respectiv perioadele de desfăşurare a
cursurilor, a vacanţelor şi a sesiunilor de examene naţionale se stabilesc prin
ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(3) În situaţii obiective de urgenţă, cum ar fi epidemii, intemperii,
calamităţi naturale, cursurile şcolare pot fi suspendate pe o perioadă
determinată.
(4) Suspendarea cursurilor se poate face, după caz:
a) la nivelul unităţii de învăţământ — la cererea directorului, în baza
hotărârii consiliului de administraţie al unităţii, cu aprobarea inspectorului
şcolar general;
b) la nivelul grupurilor de unităţi de învăţământ din judeţul Vaslui —
la cererea inspectorului şcolar general, cu aprobarea ministerului;
c) la nivel regional sau naţional, după consultarea reprezentanţilor
federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate
învăţământ preuniversitar, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi
cercetării ştiinţifice.
(5) Suspendarea cursurilor este urmată de măsuri privind parcurgerea
integrală a programei şcolare până la sfârşitul semestrului, respectiv al
anului şcolar, stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de
învăţământ şi comunicate instituţiei care a aprobat suspendarea cursurilor.
Art. 10. — (1) În perioada vacanţelor şcolare, unitatea de învăţământ
cu nivel preşcolar poate organiza, separat sau în colaborare, activităţi
educative cu copiii, în baza hotărârii consiliului de administraţie al unității,
care aprobă şi costurile de hrană, cu respectarea drepturilor prevăzute de
legislaţia în vigoare şi de contractele colective de muncă aplicabile pentru
tot personalul unităţii.
(2) În vederea participării la activităţile educative menţionate la
alin. (1), părinţii şi unitatea de învăţământ încheie act adiţional la
contractul educaţional prevăzut în anexa la prezentul regulament.
Art. 11. — (1) În unităţile de învăţământ, cursurile se pot organiza în
forma de învăţământ cu frecvenţă sau în forma de învăţământ cu frecvenţă
redusă; în unităţile de învăţământ care şcolarizează în învăţământul
profesional şi tehnic, cursurile se pot organiza şi în forma de învăţământ dual.
(2) Liceul Tehnologic ,,Petru Rareș” Vetrișoaia organizează cursurile în forma de învăţământ cu frecvenţă,
în program de zi, pe două schimburi, program stabilit de Consiliul de
Administrație al școlii astfel:
Schimbul I:
- învățământul preșcolar între orele 8,00-13,00
- învățământul primar între orele 7,30-12,30
- învățământul liceal și profesional între orele
7,00-14,00.
Schimbul II:
- învățământul gimnazial între orele 13,30-19,20.
(3) În învăţământul primar, ora
de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare oră şi o
pauză de 20 de minute după cea de-a doua oră de curs. La clasa pregătitoare şi
la clasa I, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă 30—35 de minute,
restul de timp fiind destinat activităţilor liber-alese, recreative.
(4) Cursurile pentru elevii din clasele V-VIII încep la ora 13.30 și se
finalizează la ora 19.20
(5) Pentru clasele din învăţământul
gimnazial, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute după
fiecare oră.
(6)Pentru clasele din
învăţământul liceal și profesional, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză
de 10 minute după fiecare oră și o pauză de 20 minute după cea de-a treia oră
de curs.
(7) În situaţii speciale, pe o perioadă determinată, durata orelor de
curs şi a pauzelor poate fi modificată, la propunerea motivată a directorului,
în baza hotărârii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu
informarea inspectoratului şcolar.
Art. 12. — (1) Durata şi structura anului de studiu, alcătuirea
schemei orare, precum şi organizarea procesului de învăţământ în cadrul
programului „A doua şansă” sunt reglementate prin metodologie specifică,
aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării
ştiinţifice.
(2) În urma analizei de nevoi întreprinse de consiliul de
administraţie, privind resursele existente (umane, financiare şi materiale) din
unitatea de învăţământ, o comisie propune o ofertă sub formă de pachete
educaţionale pentru programul „Şcoala după şcoală”, conform metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării
ştiinţifice. Programul „Şcoala după şcoală” se organizează prin decizia
consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu avizul
inspectoratului şcolar.
(3) Liceul Tehnologic ,,Petru Rareș” Vetrișoaia, organizează zilnic,
după orele de curs, programele ,,Școală după școală” și ,,Grădiniță
prietenoasă” pentru elevii din învățământul primar și preșcolar, în cadrul
Proiectului ,,Școală pentru toți!”.
(4) Intervalul orar în care se desfășoară programul ,,Școală după
școală” este 11.30 -13.30.
(5) Pentru clasele a III-a și a IV-a, în zilele în care programul
școlar durează 5 ore, intervalul orar în care se desfășoară programul ,,Școală
după școală” este 12.30 -14.30.
(6) Intervalul orar în care se desfășoară programul ,,Grădinița
prietenoasă” este 13.00 -15.00.
(7) Liceul Tehnologic ,,Petru Rareș” Vetrișoaia, va organiza programul
,,A doua șansă” în cadrul Proiectului ,,Școală pentru toți!”, după un
program/orar ce se va stabili ulterior.
CAPITOLUL III
Formaţiunile de studiu
Art. 13. — (1) În unitatea de învăţământ, formaţiunile de studiu
cuprind grupe și clase şi se constituie,
la propunerea directorului, prin hotărâre a consiliului de administraţie,
conform prevederilor legale.
(2) În situaţii excepţionale, pe baza unei justificări corespunzătoare
din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, unitatea de
învăţământ poate organiza formaţiuni de studiu sub efectivul minim sau peste
efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului
şcolar. În această situaţie, consiliul de administraţie al unităţii de
învăţământ are posibilitatea de a consulta şi consiliul clasei, în vederea
luării deciziei.
(3) Activitatea de învăţământ în regim simultan se reglementează prin
ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.
(4) Ministerul stabileşte, prin reglementări specifice, disciplinele de
învăţământ/modulele la care predarea se face individual sau pe grupe de elevi.
(5) în situaţii temeinic motivate, în unităţile de învăţământ
liceal şi profesional, în care numărul de elevi de la o specializare/domeniu de
pregătire profesională este insuficient pentru alcătuirea unei clase, se pot
organiza clase cu dublu profil sau dublă specializare/calificare. în unităţile
de învăţământ care şcolarizează elevi în învăţământ profesional şi tehnic dual
în care numărul de elevi de la o specializare/domeniu de pregătire profesională
este sub efectivele prevăzute în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare, se pot organiza clase cu maximum trei
grupe cu calificări diferite.”
(6) Clasele menţionate la alin. (6) se organizează pentru
profiluri/domenii de pregătire/specializări/calificări la care disciplinele
generale sunt comune, la solicitarea consiliului de administraţie al unităţii
de învăţământ, cu avizul inspectoratului şcolar şi aprobarea ministerului.
(7) La disciplinele comune pentru toţi elevii claselor menţionate la
alin. (6), activitatea se desfăşoară cu toată clasa, iar la
disciplinele/modulele de specialitate activitatea se desfăşoară pe grupe.
(8) Consiliul de administraţie poate decide constituirea de grupe
pentru elevi care optează pentru aceleaşi opţionale, în conformitate cu
prevederile Statutului elevului, cu încadrarea în numărul de norme aprobat.
Art. 14. —(1) Pentru fiecare preşcolar/elev cu deficienţe
grave/profunde/severe/asociate orientat de către centrul judeţean de resurse şi
asistenţă educaţională, efectivele existente ale claselor se diminuează cu 3
preşcolari/elevi.
Art. 15. — (1) La înscrierea în învăţământul gimnazial, liceal,
profesional, inclusiv învăţământ profesional şi tehnic dual se asigură, de
regulă, continuitatea studiului limbilor moderne, ţinând cont de oferta
educaţională a unităţii de învăţământ.
(2) Conducerea unităţii de învăţământ constituie, de regulă, formaţiunile
de studiu astfel încât elevii din aceeaşi formaţiune de studiu să studieze
aceleaşi limbi străine.
(3) În situaţii temeinic
motivate, la solicitarea scrisă a părinţilor sau a elevilor majori, consiliul
de administraţie poate hotărî inversarea ordinii de studiere a limbilor moderne
sau schimbarea lor.
(4) în cazurile menţionate la alin. (3), conducerea unităţii de
învăţământ, în interesul superior al elevului, poate să asigure un program de
sprijin al elevilor care nu au studiat limba modernă respectivă sau nu se află
la acelaşi nivel de studiu cu ceilalţi elevi din clasă/grupă, cu încadrarea în
bugetul unităţii de învăţământ.
TITLULUI
Managementul unităţilor de
învăţământ
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 16. — (1) Managementul unităţii de învăţământ cu personalitate
juridică este asigurat în conformitate cu prevederile legale.
(2) Liceul Tehnologic ,,Petru Rareș” Vetrișoaia este condus de
consiliul de administraţie și de director.
(3) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, conducerea unităţii
de învăţământ se consultă, după caz, cu toate organismele interesate: consiliul
profesoral, reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate federaţiilor
sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ
preuniversitar, care au membri în unitate, consiliul reprezentativ al
părinţilor şi asociaţia părinţilor, acolo unde există, consiliul şcolar al
elevilor, sucursalele asociaţiilor reprezentative ale elevilor - acolo unde
este cazul, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi cu
reprezentanţii operatorilor economici implicaţi în susţinerea învăţământului
profesional şi tehnic şi/sau în desfăşurarea instruirii practice a elevilor.
Art. 17. — Consultanţa şi asistenţa juridică pentru unitatea de
învăţământ se asigură, la cererea directorului, de către ISJ Vaslui, prin
consilierul juridic.
CAPITOLUL II
Consiliul de administraţie
Art. 18. — (1) Consiliul de administraţie este organ de conducere al
unităţii de învăţământ.
(2) Consiliul de administraţie se organizează şi funcţionează conform
Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie
din unităţile de învăţământ, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(3) Directorul unităţii de învăţământ este preşedintele consiliului de
administraţie.
(4) Consiliul de administraţie al Liceului Tehnologic ,,Petru Rareș”
Vetrișoaia are 9 membri și următoarea structură:
- 4 cadre didactice
- 1 reprezentant al Consiliului local;
- 1 reprezentant al primarului/primarul;
- 1 reprezentant al părinților;
- 2 reprezentanți ai agenților economici.
(5) Cadrele didactice care au copii în unitatea de învăţământ nu pot fi
desemnate ca membri reprezentanţi ai părinţilor în consiliul de administraţie
al unităţii de învăţământ, cu excepţia situaţiei în care consiliul
reprezentativ al părinţilor şi asociaţia de părinţi, acolo unde există, nu pot
desemna alţi reprezentanţi.
Art. 19. — (1) La şedinţele consiliului de administraţie participă, de
drept, cu statut de observatori, reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative
la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de
învăţământ.
(2) La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte
privind elevii, preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a
convoca reprezentantul consiliului şcolar al elevilor, care are statut de
observator.
CAPITOLUL III
Directorul
Art. 20. — (1) Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de
învăţământ, în conformitate cu legislaţia privind învăţământul în vigoare, cu
hotărârile consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu
prevederile ROFUIP/ 2016 cu modificările și completările ulterioare, precum şi
cu prevederile prezentului regulament.
(2) Funcţia de director în unitatea de învăţământ se ocupă, conform
legii, prin concurs public, susţinut de către cadre didactice titulare, membre
ale corpului naţional de experţi în management educaţional. Concursul pentru
ocuparea funcţiei de director se organizează conform metodologiei aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(3) Pentru asigurarea finanţării de bază, a finanţării complementare şi
a finanţării suplimentare, după promovarea concursului, directorul încheie
contract de management administrativ-financiar cu primarul unităţii
administrativ-teritoriale în a cărei rază teritorială se află unitatea de
învăţământ, respectiv cu preşedintele consiliului judeţean, pentru unităţile de
învăţământ special. Modelul-cadru al contractului de management
administrativ-financiar este anexă la metodologia prevăzută la alin. (2).
(4) Directorul încheie contract de management educaţional cu
inspectorul şcolar general. Modelul-cadru al contractului de management
educaţional este anexă la metodologia prevăzută la alin. (2).
(5) Pe perioada exercitării mandatului, directorul nu poate deţine,
conform legii, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid
politic, la nivel local, judeţean sau naţional.
(6) Directorul unităţii de
învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie la propunerea motivată a consiliului
de administraţie al inspectoratului şcolar, la propunerea a 2/3 dintre membrii
consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea
consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. în această ultimă
situaţie este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar.
Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administraţie al
inspectoratului şcolar. În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al
inspectoratului şcolar, inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare
din funcţie a directorului unităţii de învăţământ.
(7) În cazul vacantării funcţiei de director din unitatea de
învăţământ, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea
concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, de un cadru didactic
titular, numit prin detaşare în interesul învăţământului, prin decizia
inspectorului şcolar general, în baza avizului consiliului de administraţie al
inspectoratului şcolar, cu posibilitatea consultării Consiliului profesoral şi
cu acordul scris al persoanei solicitate.
Art. 21. — (1) În exercitarea funcţiei de conducere executivă,
directorul are următoarele atribuţii:
a) este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează
conducerea executivă a acesteia;
b) organizează întreaga activitate educaţională;
c) răspunde de aplicarea legislaţiei în vigoare, la nivelul unităţii de
învăţământ;
d) asigură corelarea obiectivelor specifice unităţii de învăţământ cu
cele stabilite la nivel naţional şi local;
e) coordonează procesul de obţinere a autorizaţiilor şi avizelor legale
necesare funcţionării unităţii de învăţământ;
f) asigură aplicarea şi respectarea normelor de sănătate şi de
securitate în muncă;
g) încheie parteneriate cu operatorii economici pentru asigurarea instruirii
practice a elevilor;
h) prezintă anual raportul asupra calităţii educaţiei din unitatea de
învăţământ; raportul este prezentat în faţa consiliului de administraţie, a
consiliului profesoral, în faţa comitetului reprezentativ al părinţilor;
raportul este adus la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale şi
a Inspectoratului Școlar Judeţean Vaslui şi postat pe site-ul unităţii şcolare,
în măsura în care există, în termen de maximum 30 de zile de la data începerii
anului şcolar.
(2) în exercitarea funcţiei de ordonator de credite, directorul are
următoarele atribuţii:
a) propune consiliului de administraţie, spre aprobare, proiectul de
buget şi raportul de execuţie bugetară;
b) răspunde de încadrarea în bugetul aprobat al unităţii de învăţământ;
c) face demersuri de atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea
prevederilor legale;
d) răspunde de gestionarea bazei materiale a unităţii de învăţământ.
(3) în exercitarea funcţiei de angajator, directorul are următoarele
atribuţii:
a) angajează personalul din unitate prin încheierea contractului
individual de muncă;
b) întocmeşte, conform legii, fişele posturilor pentru personalul din
subordine;
c) răspunde de evaluarea periodică, formarea, motivarea personalului
din unitate;
d) propune consiliului de administraţie vacantarea posturilor,
organizarea concursurilor pe post şi angajarea personalului;
e) îndeplineşte atribuţiile prevăzute de Metodologia-cadru privind
mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, precum şi atribuţiile
prevăzute de alte acte normative, elaborate de minister.
(4) Alte atribuţii ale directorului sunt:
a) propune inspectoratului şcolar, spre aprobare, proiectul planului de
şcolarizare, avizat de consiliul de administraţie;
b) coordonează
activitatea de elaborare a ofertei educaţionale a unităţii de învăţământ şi o
propune spre aprobare consiliului de administraţie;
bb) aprobă procedura de acces în unitatea de învăţământ a persoanelor
din afara acesteia, inclusiv de către reprezentanţii mass-media, în condiţiile
stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ. Reprezentanţii instituţiilor cu drept de îndrumare şi control
asupra unităţilor de învăţământ, precum şi persoanele care participă la
procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ au
acces neîngrădit în unitatea de învăţământ.
c) coordonează activitatea de colectare a datelor statistice pentru
sistemul naţional de indicatori pentru educaţie, pe care le transmite
inspectoratului şcolar şi răspunde de introducerea datelor în Sistemul
informatic integrat al învăţământului din România (SIIIR);
,,cc) Asigură implementarea hotărârilor consiliului de administraţie.
Propune consiliului de administraţie anularea hotărârilor acestuia care contravin
vădit dispoziţiilor legale în vigoare şi informează inspectoratul şcolar despre
aceasta.”
d) propune consiliului de administraţie, spre aprobare, regulamentul
intern şi regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ;
e) coordonează activitatea de recenzare a copiilor/elevilor din
circumscripţia şcolară, în cazul unităţilor de învăţământ preşcolar, primar şi
gimnazial;
f) stabileşte componenţa nominală a formaţiunilor de studiu, în baza
hotărârii consiliului de administraţie;
g) elaborează proiectul de încadrare cu personal didactic de predare,
precum şi statul de personal didactic auxiliar şi nedidactic şi le supune, spre
aprobare, consiliului de administraţie;
h) numeşte, după consultarea consiliului profesoral, în baza hotărârii
consiliului de administraţie, profesorii diriginţi la clase, precum şi
coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare;
i) emite, în baza hotărârii consiliului de administraţie, decizia de
numire a cadrului didactic, membru al consiliului clasei, care preia
atribuţiile profesorului diriginte, în condiţiile în care acesta este
indisponibil pentru o perioadă de timp, din motive obiective;
j) numeşte, în baza hotărârii consiliului de administraţie,
coordonatorii structurilor arondate, din rândul cadrelor didactice — de regulă,
titulare — care îşi desfăşoară activitatea în structurile respective;
k) emite, în baza hotărârii consiliului de administraţia, decizia de
constituire a catedrelor şi comisiilor din cadrul unităţii de învăţământ;
l) coordonează comisia de întocmire a orarului cursurilor unităţii de
învăţământ şi îl propune spre aprobare consiliului de administraţie;
m) aprobă graficul serviciului pe şcoală al personalului didactic;
atribuţiile acestuia sunt precizate în regulamentul de organizare şi
funcţionare a unităţii de învăţământ;
n) propune consiliului de administraţie, spre aprobare, calendarul
activităţilor educative al unităţii de învăţământ;
o) aprobă graficul desfăşurării lucrărilor scrise semestriale;
p) emite, în baza hotărârii consiliului de administraţie, decizia de
aprobare a regulamentelor de funcţionare ale cercurilor, asociaţiilor
ştiinţifice, tehnice, sportive şi cultural-artistice ale elevilor din unitatea
de învăţământ;
q) elaborează instrumente interne de lucru, utilizate în activitatea de
îndrumare, control şi evaluare a tuturor activităţilor, care se desfăşoară în
unitatea de învăţământ şi le supune spre aprobare consiliului de administraţie;
r) asigură, prin şefii catedrelor şi responsabilii comisiilor metodice,
aplicarea planului de învăţământ, a programelor şcolare şi a metodologiei
privind evaluarea rezultatelor şcolare;
s) controlează, cu sprijinul şefilor de catedră şi responsabililor
comisiilor metodice, calitatea procesului instructiv-educativ, prin verificarea
documentelor, prin asistenţe la ore şi prin participări la diverse activităţi
educative extracurriculare şi extraşcolare;
t) monitorizează activitatea de formare continuă a personalului din
unitate;
u) monitorizează activitatea cadrelor didactice debutante şi sprijină
integrarea acestora în colectivul unităţii de învăţământ;
v) aprobă asistenţa la orele de curs sau la activităţi educative
şcolare şi extraşcolare, a responsabililor de catedră şi responsabililor de
comisii metodice, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
w) consemnează zilnic în condica de prezenţă absenţele şi întârzierile
personalului didactic şi a salariaţilor de la programul de lucru;
x) îşi asumă, alături de consiliul de administraţie, răspunderea
publică pentru performanţele unităţii de învăţământ;
y) numeşte şi controlează personalul care răspunde de ştampila unităţii
de învăţământ;
z) răspunde de arhivarea documentelor oficiale şi şcolare;
aa) răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea,
completarea şi gestionarea actelor de studii, precum şi de întocmirea,
eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea, modificarea, rectificarea şi
gestionarea documentelor de evidenţă şcolară;
(5) Directorul îndeplineşte alte
atribuţii stabilite de către consiliul de administraţie, potrivit legii, şi
orice alte atribuţii rezultând din prevederile legale în vigoare şi contractele
colective de muncă aplicabile.
(6) Pentru realizarea atribuţiilor sale, directorul se consultă cu
reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de
activitate învăţământ preuniversitar care au membri în unitatea de învăţământ
şi/sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor din unitatea de învăţământ, în
conformitate cu prevederile legale.
(7) Directorul are obligaţia de a delega atribuţiile
către un alt cadru didactic, membru al consiliului de administraţie, în
situaţia imposibilităţii exercitării acestora. Neîndeplinirea acestei obligaţii
constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legii. În situaţii
excepţionale (accident, boală şi altele asemenea) în care directorul nu poate
delega atribuţiile, un alt cadru didactic, membru al consiliului de
administraţie, desemnat anterior pentru astfel de situaţii de către acesta,
preia atribuţiile directorului.
Art. 22. —În exercitarea atribuţiilor şi a responsabilităţilor
stabilite în conformitate cu prevederile art. 20 alin (7), directorul emite
decizii şi note de serviciu.
Art. 23. — (1) Drepturile şi obligaţiile directorului unităţii de
învăţământ sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare, de ROFUIP, de
prezentul regulament, de regulamentul intern şi de contractele colective de
muncă aplicabile.
(2) Perioada concediului anual de odihnă al directorului se aprobă de
către inspectorul şcolar general.
CAPITOLUL IV
Tipul şi conţinutul documentelor
manageriale
Art. 24. — Pentru optimizarea managementului unităţii de învăţământ,
conducerea acesteia elaborează documente manageriale, astfel:
a) documente de diagnoză;
b) documente de prognoză;
c) documente de evidenţă.
Art. 25. — (1) Documentele de diagnoză ale unităţii de învăţământ sunt:
a) rapoartele de activitate semestriale asupra activităţii desfăşurate;
b) rapoartele comisiilor şi compartimentelor din unitatea de
învăţământ;
c) raportul anual de evaluare internă a calităţii.
(2) Conducerea unităţii de învăţământ poate elabora şi alte documente
de diagnoză privind domenii specifice de interes, care să contribuie la
dezvoltarea instituţională şi la atingerea obiectivelor educaţionale.
Art. 26. — (1) Rapoartele semestriale şi anuale de activitate se
întocmesc de către director.
(2) Rapoartele semestriale şi anuale de activitate se validează de
către consiliul de administraţie, la propunerea directorului, la începutul
semestrului al doilea, respectiv la începutului anului şcolar următor.
(3) Rapoartele semestriale şi anuale de activitate validate sunt
prezentate de către director în şedinţa Consiliului profesoral.
Art. 27. — Rapoartele semestriale şi anuale de activitate sunt făcute
publice pe site-ul unităţii de învăţământ sau, în lipsa acestuia, prin orice
altă formă şi prin transmiterea unui exemplar către comitetul reprezentativ al
părinţilor, fiind documente care conţin informaţii de interes public.
Art. 28. — Raportul anual de evaluare internă (RAEI) se întocmeşte de
către comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, se validează de către
consiliul de administraţie, la propunerea coordonatorului comisiei şi se
prezintă, spre analiză, consiliului profesoral.
Art. 29. — (1) Documentele de prognoză ale unităţii de învăţământ
realizate pe baza documentelor de diagnoză ale perioadei anterioare sunt:
a) planul de dezvoltare instituţională, respectiv planul de acţiune al
şcolii pentru învăţământul profesional şi tehnic (PAS);
b) planul operaţional al unităţii;
c) planul managerial (pe an şcolar);
d) programul de dezvoltare a sistemului de control managerial.
(2) Directorul poate elabora şi alte documente de prognoză, în scopul
optimizării managementului unităţii de învăţământ.
(3) Documentele de prognoză se transmit, în format electronic,
comitetului reprezentativ al părinţilor şi asociaţiei de părinţi, acolo unde
există, fiind documente care conţin informaţii de interes public.
Art. 30. — (1) Planul de dezvoltare instituţională constituie
documentul de prognoză pe termen lung şi se elaborează de către o echipă
coordonată de către director, pentru o perioadă de trei — cinci ani. Acesta
conţine:
a) prezentarea unităţii: istoric şi starea actuală a resurselor umane,
materiale şi financiare, relaţia cu comunitatea locală şi organigramă;
b) analiza de nevoi, alcătuită din analiza mediului intern (de tip
SWOT) şi analiza mediului extern (de tip PESTE);
c) viziunea, misiunea şi obiectivele strategice ale unităţii;
d) planificarea tuturor activităţilor unităţii de învăţământ, respectiv
activităţi manageriale, obiective, termene, stadii de realizare, resurse
necesare, responsabilităţi, indicatori de performanţă şi evaluare.
(2) Planul de acţiune al şcolii (PAS) pentru unităţile de învăţământ
profesional şi tehnic corelează oferta educaţională şi de formare profesională
cu nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel local, judeţean şi regional.
(3) Planul de acţiune al şcolii (PAS) se realizează în baza ghidului de
elaborare emis de către Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului
Profesional şi Tehnic.
(4) Planul de dezvoltare instituţională,
respectiv planul de acţiune al şcolii (PAS) se dezbate şi se avizează de către
consiliul profesoral şi se aprobă de către consiliul de administraţie.
Art. 31. — (1) Planul managerial constituie documentul de acţiune pe
termen scurt şi se elaborează de către director pentru o perioadă de un an
şcolar.
(2) Planul managerial conţine adaptarea direcţiilor de acţiune ale
ministerului şi inspectoratului şcolar la specificul unităţii, precum şi a
obiectivelor strategice ale planului de dezvoltare instituţională la perioada
anului şcolar respectiv.
(3) Planul managerial se dezbate şi se avizează de către consiliul
profesoral şi se aprobă de către consiliul de administraţie.
(4) Directorul adjunct întocmeşte propriul plan managerial conform
fişei postului, în concordanţă cu planul managerial al directorului şi cu
planul de dezvoltare instituţională.
Art. 32. — Planul operaţional constituie documentul de acţiune pe
termen scurt, se elaborează pentru un an şcolar şi reprezintă planul de
implementare a proiectului de dezvoltare instituţională. Planul operaţional se
dezbate şi se avizează de către consiliul profesoral şi se aprobă de către
consiliul de administraţie.
Art. 33. — Directorul ia măsurile necesare, în conformitate cu
legislaţia în vigoare, pentru elaborarea şi/sau dezvoltarea sistemului de
control intern managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activităţi.
Planul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial va cuprinde
obiectivele, acţiunile, responsabilităţile, termenele, precum şi alte
componente.
Art. 34. — Documentele manageriale de evidenţă sunt:
a) statul de funcţii;
b) organigrama unităţii de învăţământ;
c) schema orară a unităţii de învăţământ;
d) planul de şcolarizare;
e) dosarul cu instrumentele interne de lucru ale directorului.
TITLUL IV
Personalul unităţilor de
învăţământ
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 35. — (1) Personalul Liceului Tehnologic ,,Petru Rareș” Vetrișoaia este format din personal didactic de
conducere, didactic de predare şi de instruire practică, didactic auxiliar şi
personal nedidactic.
(2) Selecţia personalului didactic, a celui didactic auxiliar şi a
celui nedidactic din unitatea de învăţământ se face conform normelor specifice
fiecărei categorii de personal.
(3) Angajarea personalului didactic de predare, didactic auxiliar şi
nedidactic se realizează prin încheierea contractului individual de muncă cu
unitatea de învăţământ, prin reprezentantul său legal.
Art. 36. — (1) Drepturile şi obligaţiile personalului din învăţământ
sunt reglementate de legislaţia în vigoare.
(2) Personalul din învăţământul preuniversitar trebuie să îndeplinească
condiţiile de studii cerute pentru postul ocupat şi să fie apt din punct de
vedere medical.
(3) Personalul din învăţământul preuniversitar trebuie să aibă o ţinută
morală demnă, în concordanţă cu valorile pe care trebuie să le transmită
copiilor/elevilor, o vestimentaţie decentă şi un comportament responsabil.
(4) Personalului din învăţământul preuniversitar îi este interzis să
desfăşoare şi să încurajeze acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a
copilului/elevului şi viaţa intimă, privată sau familială a acestuia sau ale
celorlalţi salariaţi din unitate.
(5) Personalului din învăţământul preuniversitar îi este interzis să
aplice pedepse corporale, precum şi să agreseze verbal, fizic sau emoţional
copiii/elevii şi/sau colegii.
(6) Personalul din învăţământul preuniversitar are obligaţia de a
veghea la siguranţa copiilor/elevilor, pe parcursul desfăşurării programului
şcolar şi a activităţilor şcolare şi extracurriculare/extraşcolare.
(7) Personalul din învăţământul preuniversitar are obligaţia să
sesizeze, după caz, instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională
specializată, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în
legătură cu orice încălcări ale drepturilor copiilor/elevilor, inclusiv în
legătură cu aspecte care le afectează demnitatea, integritatea fizică şi
psihică.
Art. 37. — (1) Structura de personal şi organizarea acestuia se
stabilesc prin organigramă, prin statele de funcţii şi prin proiectul de
încadrare al unităţii de învăţământ.
(2) Prin organigrama unităţii se stabilesc: structura de conducere şi
ierarhia internă, organismele consultative, catedrele, comisiile şi celelalte
colective de lucru, compartimentele de specialitate sau alte structuri
funcţionale prevăzute de legislaţia în vigoare.
(3) Organigrama se propune de către director la începutul fiecărui an
şcolar, se aprobă de către consiliul de administraţie şi se înregistrează la
secretariatul unităţii de învăţământ.
Art. 38. — (1) Coordonarea activităţii structurii arondate, Grădinița
cu P.N. Vetrișoaia, se realizează de către un coordonator/responsabil de
structură numit, de regulă, dintre cadrele didactice titulare, prin hotărâre a
consiliului de administraţie, la propunerea directorului.
(2) La nivelul structurii arondate unităţii de învăţământ, conform regulamentului de organizare şi
funcţionare a unităţii de învăţământ, se pot organiza subcomisii şi colectivele
de lucru proprii, care sunt integrate în organismele corespunzătoare de la
nivelul unității cu PJ.
Art. 39. — Personalul didactic de predare este organizat în
catedre/comisii metodice şi în colective/comisii de lucru pe diferite domenii
de activitate, în conformitate cu normele legale în vigoare, cu prevederile
ROFUIP/2016 şi cu prevederile prezentului regulament. Regulamentul de
organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ cuprinde prevederi specifice
referitoare la organizarea şi funcţionarea catedrelor, comisiilor şi
colectivelor.
Art. 40. — Personalul didactic auxiliar şi nedidactic este organizat în
compartimente de specialitate care se află în subordinea directorului/directoruIui
adjunct, în conformitate cu organigrama unităţii de învăţământ.
Art. 41. — La nivelul unităţii de învăţământ funcţionează următoarele
compartimente/servicii de specialitate: secretariat, financiar, administrativ,
precum şi alte compartimente sau servicii, potrivit legislaţiei în vigoare.
CAPITOLUL II
Personalul didactic
Art. 42. — Personalul didactic are drepturile şi obligaţiile prevăzute
de legislaţia în vigoare şi de contractele colective de muncă aplicabile.
Art. 43. — Pentru încadrarea şi menţinerea în funcţie, personalul
didactic are obligaţia să prezinte un certificat medical, eliberat pe un
formular specific, aprobat prin ordin comun al ministrului educaţiei naţionale
şi ministrului sănătăţii.
Art. 44. — Personalul didactic are obligaţia de a participa la
activităţi de formare continuă, în condiţiile legii.
Art. 45. — Se interzice personalului didactic de predare să
condiţioneze evaluarea copiilor/elevilor sau calitatea prestaţiei didactice la
grupă/clasă de obţinerea oricărui tip de avantaje de la copii/elevi sau de la
reprezentanţii legali ai acestora. Astfel de practici, dovedite de organele
abilitate, se sancţionează conform legii.
Art. 46. — (1)În unitatea de învăţământ se organizează permanent, pe
durata desfăşurării cursurilor, serviciul pe şcoală al personalului didactic de
predare şi instruire practică, în zilele în care acesta are cele mai puţine ore
de curs, conform Anexei 1 la prezentul regulament.
(2) Atribuţiile personalului de
serviciu, sunt prevăzute în Anexa 2 la prezentul regulament și sunt stabilite
în funcţie de dimensiunea perimetrului şcolar, de numărul elevilor şi de
activităţile specifice care se organizează în unitatea de învăţământ.
CAPITOLUL III
Personalul nedidactic
Art. 47. — (1) Personalul nedidactic are drepturile şi obligaţiile
prevăzute de legislaţia în vigoare şi de contractele colective de muncă
aplicabile.
(2) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor
nedidactice dintr-o unitate de învăţământ sunt coordonate de director.
Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ aprobă comisiile de
concurs şi validează rezultatele concursului.
(3) Angajarea personalului nedidactic în unităţile de învăţământ cu
personalitate juridică se face de către director, cu aprobarea consiliului de
administraţie, prin încheierea contractului individual de muncă.
Art. 48. — (1) Activitatea personalului nedidactic este coordonată, de
către administratorul de patrimoniu/secretarul unității de învățământ.
(2) Programul personalului nedidactic se stabileşte de către
administratorul de patrimoniu/secretarul unității de învățământ potrivit
nevoilor unităţii de învăţământ şi se aprobă de către directorul /directorul
adjunct al unităţii de învăţământ.
(3) Administratorul de patrimoniu/secretarul unității de învățământ
stabileşte sectoarele de lucru ale personalului de îngrijire. În funcţie de
nevoile unităţii, directorul poate solicita administratorului de patrimoniu/secretarului
schimbarea acestor sectoare.
(4) Administratorul de patrimoniu/secretarul unității nu poate folosi personalul subordonat în alte
activităţi decât cele necesare unităţii de învăţământ.
(5) Administratorul de patrimoniu/ secretarul unității trebuie să se
îngrijească, în limita competenţelor, de verificarea periodică a elementelor
bazei materiale a unităţii de învăţământ, în vederea asigurării securităţii
copiilor/elevilor/personalului din unitate.
CAPITOLUL IV
Evaluarea personalului din
unităţile de învăţământ
Art. 49. — (1) Evaluarea personalului se face conform legislaţiei în
vigoare şi a contractelor colective de muncă aplicabile.
(2) Inspectoratul şcolar realizează evaluarea periodică a resursei
umane din unităţile de învăţământ preuniversitar, potrivit prevederilor legale
în vigoare.
Art. 50. — (1) Evaluarea personalului didactic se realizează, în baza
fişei de evaluare adusă la cunoştinţă la începutul anului şcolar.
(2) Evaluarea personalului nedidactic se realizează la sfârşitul anului
calendaristic.
(3) Conducerea unităţii de învăţământ va comunica în scris personalului
didactic/nedidactic rezultatul evaluării conform fişei specifice.
CAPITOLUL V
Răspunderea disciplinară a
personalului din unitatea de învăţământ
Art. 51. — Personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi cel de
conducere răspund disciplinar conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 52. — Personalul nedidactic răspunde disciplinar în conformitate
cu prevederile Legii nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare.
TITLUL V
Organisme funcţionale şi
responsabilităţi ale cadrelor didactice
CAPITOLUL I
Organisme funcţionale la nivelul
unităţii de învăţământ
SECŢIUNEA 1
Consiliul profesoral
Art. 53. — (1) Consiliul profesoral este format din totalitatea
cadrelor didactice de conducere, de predare şi de instruire practică din unitatea
de învăţământ. Preşedintele consiliului profesoral este directorul.
(2) Consiliul profesoral se întruneşte lunar sau de câte ori este
nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum 1/3 din numărul
personalului didactic de predare şi instruire practică.
(3) Personalul didactic de conducere, de predare şi instruire practică
are dreptul să participe la toate şedinţele consiliilor profesorale din
unităţile de învăţământ unde îşi desfăşoară activitatea şi are obligaţia de a
participa la şedinţele consiliului profesoral din unitatea de învăţământ unde
declară, în scris, la începutul fiecărui an şcolar, că are norma de bază.
Absenţa nemotivată de la şedinţele consiliului profesoral din unitatea de
învăţământ unde are norma de bază se consideră abatere disciplinară.
(4) Cvorumul necesar pentru întrunirea în şedinţă a Consiliului
profesoral este de 2/3 din numărul total al membrilor, cadre didactice de
conducere, de predare şi instruire practică, cu norma de bază în unitatea de
învăţământ.
(5) Hotărârile se adoptă prin vot deschis sau secret, cu cel puţin
jumătate plus unu din numărul total al membrilor consiliului profesoral cu
norma de bază în unitate, şi sunt obligatorii pentru personalul unităţii de
învăţământ, precum şi pentru copii, elevi, părinţi/tutori/reprezentanţi legali.
Modalitatea de vot se stabileşte la începutul şedinţei.
(6) Directorul unităţii de învăţământ numeşte, prin decizie, secretarul
consiliului profesoral, ales de consiliul profesoral. Secretarul are atribuţia
de a redacta lizibil şi inteligibil procesele-verbale ale şedinţelor
consiliului profesoral.
(7) La şedinţele consiliului profesoral, directorul poate invita, în
funcţie de tematica dezbătută, personalul didactic auxiliar şi/sau personalul
nedidactic din unitatea de învăţământ, reprezentanţi desemnaţi ai părinţilor,
ai consiliului elevilor, ai autorităţilor administraţiei publice locale şi ai
operatorilor economici şi ai altor parteneri educaţionali. La şedinţele
consiliului profesoral pot participa şi reprezentanţii organizaţiilor sindicale
reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar care
au membri în unitate.
(8) La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului profesoral, toţi
participanţii au obligaţia să semneze procesul-verbal de şedinţă.
(9) Procesele-verbale se scriu în registrul de procese-verbale al
consiliului profesoral. Registrul de procese-verbale se numerotează pe fiecare
pagină şi se înregistrează. Pe ultima pagină, directorul unităţii de învăţământ
semnează pentru certificarea numărului paginilor registrului şi aplică ştampila
unităţii de învăţământ.
(10) Registrul de procese-verbale al consiliului profesoral este
însoţit de un dosar care conţine anexele proceselor-verbale (rapoarte,
programe, informări, tabele, liste, solicitări, memorii, sesizări etc.),
numerotate şi îndosariate pentru fiecare şedinţă. Registrul şi dosarul se
păstrează într-un fişet securizat, ale cărui chei se găsesc la secretarul şi la
directorul unităţii de învăţământ.
Art. 54. — Consiliul profesoral are următoarele atribuţii:
a) analizează, dezbate şi validează raportul general privind starea şi
calitatea învăţământului din unitatea de învăţământ, care se face public;
b) alege, prin vot secret, reprezentanţii personalului didactic în
consiliul de administraţie;
c) dezbate, avizează şi propune consiliului de administraţie, spre
aprobare, planul de dezvoltare instituţională al unităţii de învăţământ;
d) dezbate şi aprobă rapoartele de activitate semestrial şi anual,
precum şi eventuale completări sau modificări ale acestora;
e) aprobă raportul privind situaţia şcolară semestrială şi anuală
prezentat de fiecare învăţător/institutor/profesor pentru învăţământ
primar/profesor-diriginte, precum şi situaţia şcolară după încheierea
sesiunilor de amânări, diferenţe şi corigenţe;
f) hotărăşte asupra tipului de sancţiune disciplinară
aplicată elevilor care săvârşesc abateri, potrivit prevederilor prezentului
regulament şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de
învăţământ şi ale Statutului elevului;
g) propune acordarea recompenselor pentru elevi şi pentru personalul
didactic din unitatea de învăţământ, conform reglementărilor în vigoare;
h) validează notele la purtare mai mici de 7, precum şi calificativele
la purtare mai mici de „bine”, pentru elevii din învăţământul primar;
i) avizează oferta de curriculum la decizia şcolii pentru anul şcolar
următor şi o propune spre aprobare consiliului de administraţie;
j) avizează proiectul planului de şcolarizare;
k) validează fişele de autoevaluare ale personalului didactic al
unităţii de învăţământ, în baza cărora se stabileşte calificativul anual;
l) formulează aprecieri sintetice privind activitatea personalului
didactic, care solicită acordarea gradaţiei de merit sau a altor distincţii şi
premii, potrivit legii, pe baza raportului de autoevaluare a activităţii
desfăşurate de acesta;
m) propune consiliului de administraţie programele de formare continuă
şi dezvoltare profesională ale cadrelor didactice;
n) propune consiliului de administraţie premierea şi acordarea titlului
„Profesorul anului” personalului didactic de predare şi instruire practică cu
rezultate deosebite în activitatea didactică, în unitatea de învăţământ;
dezbate şi avizează regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de
învăţământ;
o) dezbate, la solicitarea ministerului, a inspectoratului şcolar sau
din proprie iniţiativă, proiecte de acte normative şi/sau administrative cu
caracter normativ, care reglementează activitatea la nivelul sistemului
naţional de învăţământ, formulează propuneri de modificare sau de completare a
acestora;
p) dezbate probleme legate de conţinutul sau organizarea actului
educaţional din unitatea de învăţământ şi propune consiliului de administraţie
măsuri de optimizare a acestuia;
r) alege, prin vot secret, cadrele didactice membre ale Comisiei pentru
evaluarea şi asigurarea calităţii, în condiţiile legii;
s) îndeplineşte, în limitele legii, alte atribuţii stabilite de
consiliul de administraţie, precum şi orice alte atribuţii potrivit legislaţiei
în vigoare şi contractelor colective de muncă aplicabile;
u) propune eliberarea din funcţie a directorului unităţii de
învăţământ, conform legii.
Art. 55. — Documentele consiliului profesoral sunt:
a) tematica şi graficul şedinţelor consiliului profesoral;
b) convocatoare ale consiliului profesoral;
c) registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, însoţit de
dosarul cu anexele proceselor-verbale.
SECŢIUNEA a 2-a Consiliul clasei
Art. 56. — (1) Consiliul clasei funcţionează în învăţământul primar,
gimnazial și liceal şi este constituit din totalitatea personalului didactic
care predă la clasa respectivă, din cel puţin un părinte delegat al comitetului
de părinţi al clasei, cu excepţia claselor din învăţământul postliceal şi,
pentru toate clasele, cu excepţia celor din învăţământul primar, şi a
reprezentantului elevilor clasei respective, desemnat prin vot secret de către
elevii clasei.
(2) Preşedintele consiliului clasei este învăţătorul/institutorul/
profesorul pentru învăţământul primar, respectiv profesorul diriginte, în cazul
învăţământului gimnazial, liceal.
(3) Consiliul clasei se întruneşte cel puţin o dată pe semestru sau ori
de câte ori este necesar, la solicitarea învăţătorului/
institutorului/profesorului pentru învăţământul primar, respectiv a profesorului
diriginte, a reprezentanţilor părinţilor şi ai elevilor.
Art. 57. — Consiliul clasei are următoarele obiective:
a) armonizarea activităţilor didactice cu nevoile educaţionale ale
elevilor;
b) evaluarea obiectivă a progresului educaţional al elevilor;
c) coordonarea intervenţiilor multiple ale echipei pedagogice, în
vederea optimizării rezultatelor elevilor, în sensul atingerii obiectivelor
educaţionale, stabilite pentru colectivul clasei;
d) stabilirea şi punerea în aplicare a modalităţilor de sprijinire a
elevilor cu un ritm lent de învăţare;
e) organizarea de activităţi suplimentare pentru elevii capabili de
performanţe.
Art. 58. — Consiliul clasei are următoarele atribuţii:
a) analizează semestrial progresul şcolar şi comportamentul fiecărui
elev;
b) stabileşte măsuri de sprijin atât pentru elevii cu probleme de
învăţare sau de comportament, cât şi pentru elevii cu rezultate deosebite;
c) stabileşte notele/calificativele la purtare pentru fiecare elev al
clasei, în funcţie de frecvenţa şi comportamentul acestora în activitatea
şcolară şi extraşcolară; propune consiliului profesoral validarea notelor mai
mici de 7,00 sau a calificativelor mai mici de „bine”, pentru învăţământul
primar;
d) propune recompense pentru elevii cu rezultate deosebite;
e) participă la întâlniri cu părinţii şi elevii ori de câte ori este
nevoie, la solicitarea învăţătorului/institutorului/profesorului pentru
învăţământul primar/profesorului diriginte sau a cel puţin 1/3 dintre părinţii
elevilor clasei;
f) analizează abaterile disciplinare ale elevilor şi propune
învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul
primar/profesorului diriginte, sancţiunile disciplinare prevăzute pentru elevi,
în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 59. — (1) Consiliul clasei se întruneşte în prezenţa a cel puţin
2/3 din totalul membrilor şi adoptă hotărâri cu votul a jumătate plus unu din
totalul membrilor săi.
(2) La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului clasei, toţi membrii au
obligaţia să semneze procesul-verbal de şedinţă. Procesele-verbale se scriu în
registrul de procese-verbale ale consiliilor clasei, constituit la nivelul
unităţii de învăţământ, pe fiecare nivel de învăţământ. Registrul de
procese-verbale se numerotează pe fiecare pagină şi se înregistrează. Registrul
de procese-verbale al consiliilor clasei este însoţit de un dosar care conţine
anexele proceselor, numerotate şi îndosariate pentru fiecare şedinţă.
Art. 60. — Documentele consiliului clasei sunt:
a) tematica şi graficul şedinţelor consiliului clasei;
b) convocatoarele la şedinţele consiliului clasei;
c) registrul de procese-verbale al consiliului clasei, însoţit de
dosarul cu anexele proceselor-verbale.
SECŢIUNEA a 3-a
Catedrele/Comisiile metodice
Art. 61. — (1) În cadrul unității de învăţământ, catedrele/comisiile
metodice se constituie din minimum 3 membri, pe discipline de studiu, pe
discipline înrudite sau pe arii curriculare.
(2) La nivelul unității noastre de învățământ fucționează următoarele
comisii metodice:
- Comisia metodică a educatoarelor
și a învățătorilor;
- Comisia metodică a disciplinelor umane;
- Comisia metodică a disciplinelor reale;
- Comisia metodică consiliere și orientare din învățământul preșcolar
și primar;
- Comisia metodică consiliere și
orientare din învățământul gimnazial și liceal.
(3) Activitatea comisiilor metodice este coordonată de responsabilii
comisiilor metodice, alesi de către membrii comisiilor şi validați de consiliul
de administraţie al unităţii.
(4) Comisiile metodice se întruneşte lunar sau de câte ori este
necesar, la solicitarea directorului ori a membrilor acesteia.
(5) Tematica şedinţelor este elaborată la nivelul comisiilor metodice,
sub îndrumarea responsabililor comisiilor metodice, şi este aprobată de directorul
unităţii de învăţământ.
Art. 62. — Atribuţiile comisiilor metodice sunt următoarele:
a)stabilesc
modalităţile concrete de implementare a curriculumului naţional, selectează
auxiliarele didactice şi mijloacele de învăţământ din lista celor
aprobate/avizate de Ministerul Educaţiei Naţionale adecvate specificului
unităţii de învăţământ şi nevoilor educaţionale ale copiilor/elevilor, în
vederea realizării potenţialului maxim al acestora şi atingerii standardelor
naţionale; schema procedurii de utilizare a auxiliarelor didactice în unităţile
de învăţământ este prevăzută în Anexa nr. 2 la prezentul regulament;
b) elaborează oferta de curriculum la decizia
şcolii până la data realizării schemei de încadrare cu personal didactic de
predare pentru anul şcolar următor şi o propune spre dezbatere consiliului
profesoral; curriculumul la decizia şcolii cuprinde şi oferta stabilită la
nivel naţional; pentru învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul
profesional, oferta de curriculum la decizia şcolii este curriculum în
dezvoltare locală (CDL) şi este elaborată de catedrele/comisiile metodice în
parteneriat cu operatorii economici/autorităţile administraţiei publice locale
şi propusă spre dezbatere consiliului profesoral.
c) elaborează programe de activităţi semestriale şi anuale menite să
conducă la atingerea obiectivelor educaţionale asumate şi la progresul şcolar;
d) consiliază cadrele didactice debutante, în procesul de elaborare a
proiectării didactice şi a planificărilor semestriale;
e) elaborează instrumente de evaluare şi notare;
f) analizează periodic performanţele şcolare ale copiilor/elevilor;
g) monitorizează parcurgerea programei la fiecare grupă/clasă şi modul
în care se realizează evaluarea copiilor/elevilor; în acest sens, personalul
didactic de predare şi instruire practică are obligaţia de a completa condica
de prezenţă inclusiv cu tema orei de curs;
h) planifică şi organizează instruirea practică a elevilor;
i) organizează activităţi de pregătire specială a copiilor/ elevilor cu
ritm lent de învăţare ori pentru examene/evaluări şi concursuri şcolare;
j) organizează activităţi de formare continuă şi de cercetare — acţiuni
specifice unității de învățământ: lecţii demonstrative, referate, informări
științifice, schimburi de experienţă etc.;
k) implementează standardele de calitate specifice;
l) realizează şi implementează proceduri de îmbunătăţire a calităţii
activităţii didactice;
m) propun, la începutul anului şcolar, cadrele didactice care predau la
fiecare formaţiune de studiu;
n) orice alte atribuţii decurgând din legislaţia în vigoare şi din
regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii.
Art. 63. —Atribuţiile responsabilului comisiei metodice sunt
următoarele:
a) organizează şi coordonează întreaga activitate a catedrei/comisiei
metodice (întocmeşte şi completează dosarul catedrei/comisiei, coordonează
realizarea instrumentelor de lucru la nivelul catedrei/ comisiei, elaborează
rapoarte şi analize, propune planuri de obţinere a performanţelor şi planuri
remediale, după consultarea cu membrii catedrei/comisiei metodice, precum şi
alte activităţi stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al
unităţii);
b) stabileşte atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru al
catedrei/comisiei metodice; atribuţia de responsabil de catedră/responsabilul
comisiei metodice este stipulată în fişa postului didactic;
c) evaluează, pe baza unor criterii de performanţă stabilite la nivelul
unităţii de învăţământ, în conformitate cu reglementările legale în vigoare,
activitatea fiecărui membru al catedrei/comisiei metodice;
d) propune participarea membrilor catedrei/comisiei metodice la cursuri
de formare;
e) participă la acţiunile şcolare şi extraşcolare iniţiate în unitatea
de învăţământ;
f) efectuează asistenţe la ore, conform planului de activitate al
catedrei/comisiei metodice sau la solicitarea directorului;
g) elaborează semestrial informări asupra activităţii catedrei/comisiei
metodice, pe care le prezintă în consiliul profesoral;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii decurgând din legislaţia în
vigoare.
CAPITOLUL II
Responsabilităţi ale personalului
didactic în unitatea de învăţământ
SECŢIUNEA 1
Coordonatorul pentru proiecte şi
programe educative şcolare şi extraşcolare
Art. 64. — (1) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative
şcolare şi extraşcolare este, de regulă, un cadru didactic titular, propus de
consiliul profesoral şi aprobat de către consiliul de administraţie, în baza
unor criterii specifice aprobate de către consiliul de administraţie al
unităţii de învăţământ.
(2) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi
extraşcolare coordonează activitatea educativă din unitatea de învăţământ,
iniţiază, organizează şi desfăşoară activităţi extraşcolare la nivelul unităţii
de învăţământ, cu diriginţii, cu responsabilul comisiei de învăţământ primar,
cu consiliul reprezentativ al părinţilor, cu reprezentanţi ai consiliului
elevilor, cu consilierul şcolar şi cu partenerii guvernamentali şi
neguvernamentali.
(3) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi
extraşcolare îşi desfăşoară activitatea în baza prevederilor strategiilor
ministerului educaţiei privind educaţia formală şi nonformală.
(4) Directorul unităţii de învăţământ stabileşte atribuţiile
coordonatorului pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare,
în funcţie de specificul unităţii.
(5) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi
extraşcolare poate fi remunerat suplimentar din fonduri extrabugetare, conform
legislaţiei în vigoare.
Art. 65. — Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare
şi extraşcolare are următoarele atribuţii:
a) coordonează, monitorizează şi evaluează activitatea educativă
nonformală din unitatea de învăţământ;
b) avizează planificarea activităţilor din cadrul programului
activităţilor educative ale clasei/grupei;
c) elaborează proiectul program ului/calendarul activităţilor educative
şcolare şi extraşcolare ale unităţii de învăţământ, în conformitate cu planul
de dezvoltare instituţională, cu direcţiile stabilite de către inspectoratul
şcolar şi minister, în urma consultării consiliului reprezentativ al părinţilor
şi a elevilor, şi îl supune spre aprobare consiliului de administraţie.
d) elaborează, propune şi implementează proiecte şi programe educative;
e) identifică tipurile de activităţi educative extraşcolare care corespund
nevoilor elevilor, precum şi posibilităţile de realizarea a acestora, prin
consultarea elevilor și a consiliului reprezentativ al părinţilor.
f) prezintă consiliului de administraţie rapoarte semestriale privind
activitatea educativă şi rezultatele acesteia;
g) diseminează informaţiile privind activităţile educative derulate în
unitatea de învăţământ;
h)facilitează implicarea consiliului reprezentativ al părinţilor şi a
partenerilor educaţionali în activităţile educative;
i) elaborează tematici şi propune forme de desfăşurare a consultaţiilor
cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali pe teme educative;
j) propune/elaborează instrumente de evaluare a activităţii educative
nonformale desfăşurate la nivelul unităţii de învăţământ;
k) facilitează vizite de studii pentru elevi, în ţară şi în
străinătate, desfăşurate în cadrul programelor de parteneriat educaţional;
l) orice alte atribuţii rezultând din legislaţia în vigoare.
Art. 66. — Portofoliul coordonatorului pentru proiecte şi programe
educative şcolare şi extraşcolare conţine:
a) oferta educaţională a unităţii de învăţământ în domeniul activităţii
educative extraşcolare;
b) planul anual şi semestrial al activităţii educative extraşcolare;
c) programe de parteneriat pentru realizarea de activităţi educative
extraşcolare;
d) programe educative de prevenţie şi intervenţie;
e) modalităţi de monitorizare şi evaluare a activităţii educative
extraşcolare;
f) măsuri de optimizare a ofertei educaţionale extraşcolare;
g) rapoarte de activitate semestriale şi anuale;
h) documente care reglementează activitatea extraşcolară, în format
letric/electronic, transmise de inspectoratul şcolar şi minister, privind
activitatea educativă extraşcolară.
Art. 67. — (1) Inspectoratul şcolar stabileşte o zi metodică pentru
coordonatorii pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare.
(2) Activitatea desfăşurată de coordonatorul pentru proiecte şi
programe educative şcolare şi extraşcolare se regăseşte în raportul anual de
activitate, prezentat în consiliul de administraţie. Activitatea educativă
şcolară şi extraşcolară este parte a planului de dezvoltare instituţională a
unităţii de învăţământ.
SECŢIUNEA a 2-a
Profesorul diriginte
Art. 68. — (1) Profesorul diriginte coordonează activitatea clasei din
învăţământul gimnazial și liceal.
(2) Un cadru didactic poate îndeplini atribuţiile de profesor diriginte
la o singură formaţiune de studiu.
(3) În cazul învăţământului primar, atribuţiile dirigintelui revin
învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar.
Art. 69. — (1) Profesorii diriginţi sunt numiţi, anual, de către
directorul unităţii de învăţământ, în baza hotărârii consiliului de
administraţie, după consultarea consiliului profesoral.
(2) La numirea profesori lor diriginţi se are în vedere principiul
continuităţii, astfel încât o formaţiune de studiu să aibă acelaşi diriginte pe
parcursul unui nivel de învăţământ.
(3) De regulă, poate fi numit profesor diriginte un cadru didactic
titular sau suplinitor care are cel puţin o jumătate din norma didactică în
unitatea de învăţământ şi care predă la clasa respectivă.
Art. 70. — (1) Activităţile specifice funcţiei de diriginte sunt
prevăzute în fişa postului cadrului didactic.
(2) Profesorul diriginte realizează, semestrial şi anual, planificarea
activităţilor conform proiectului de dezvoltare instituţională şi nevoilor
educaţionale ale colectivului de elevi pe care îl coordonează. Planificarea se
avizează de către directorul unităţii de învăţământ.
(3) Activităţile de suport educaţional, consiliere şi orientare
profesională sunt obligatorii şi sunt desfăşurate de profesorul diriginte în
cadrul orelor de consiliere şi orientare, orelor de dirigenţie sau în afara
orelor de curs, după caz.
(4) Profesorul diriginte desfăşoară activităţi de suport educaţional,
consiliere şi orientare profesională pentru elevii clasei. Activităţile se
referă la:
a) teme stabilite în concordanţă cu specificul vârstei, cu interesele
sau solicitările elevilor, pe baza programelor şcolare în vigoare elaborate
pentru aria curriculară „Consiliere şi orientare”;
b) teme de educaţie în conformitate cu prevederile actelor normative şi
ale strategiilor naţionale, precum şi în baza parteneriatelor încheiate de
ministerul educaţiei cu alte ministere, instituţii şi organizaţii.
(5) Orele destinate activităţilor de suport educaţional, consiliere şi
orientare profesională se consemnează în condica de prezenţă a cadrelor
didactice conform planificării aprobate de directorul unităţii.
(6) Profesorul diriginte desfăşoară activităţi educative extraşcolare,
pe care le stabileşte după consultarea elevilor şi a părinţilor, în concordanţă
cu specificul vârstei şi nevoilor identificate pentru colectivul de elevi.
Art. 71. — (1) Pentru realizarea unei comunicări constante cu părinţii,
tutorii sau susţinătorii legali, profesorul diriginte stabileşte cel puţin o
oră în fiecare lună în care se întâlneşte cu aceştia, pentru prezentarea
situaţiei şcolare a elevilor, pentru discutarea problemelor educaţionale sau
comportamentale specifice ale acestora.
(2) Planificarea orelor dedicate întâlnirilor diriginţilor cu părinţii,
tutorii sau susţinătorii legali de la fiecare formaţiune de studiu se aprobă de
către director, se comunică elevilor şi părinţilor, tutorilor sau
susţinătorilor legali ai acestora şi se afişează la avizierul şcolii.
Art. 72. — Profesorul diriginte are următoarele atribuţii:
1. organizează şi coordonează:
a) activitatea colectivului de elevi;
b) activitatea consiliului clasei;
c) întâlniri cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali la începutul
şi sfârşitul semestrului şi ori de câte ori este cazul;
d) acţiuni de orientare şcolară şi profesională pentru elevii clasei;
e) activităţi educative şi de consiliere;
f) activităţi extracurriculare şi extraşcolare în unitatea de
învăţământ activităţi extracurriculare:
2. monitorizează;
a) situaţia la învăţătură a elevilor;
b) frecvenţa la ore a elevilor;
c) participarea şi rezultatele elevilor la concursurile şi competiţiile
şcolare;
d) comportamentul elevilor în timpul activităţilor şcolare, extraşcolare
şi extracurriculare;
e) participarea elevilor la programe sau proiecte şi implicarea
acestora în activităţi de voluntariat;
3. colaborează cu:
a) profesorii clasei şi coordonatorul pentru proiecte şi programe
educative şcolare şi extraşcolare pentru informarea privind activitatea
elevilor, pentru soluţionarea unor situaţii specifice activităţilor şcolare şi
pentru toate aspectele care vizează procesul instructiv-educativ, care-i
implică pe elevi;
b) cabinetele de asistenţă psihopedagogică, în activităţi de consiliere
şi orientare a elevilor clasei;
c) directorul unităţii de învăţământ, pentru organizarea unor
activităţi ale colectivului de elevi, pentru iniţierea unor proiecte
educaţionale cu elevii, pentru rezolvarea unor probleme administrative
referitoare la întreţinerea şi dotarea sălii de clasă, inclusiv în scopul
păstrării bazei materiale, pentru soluţionarea unor probleme sau situaţii
deosebite, apărute în legătură cu colectivul de elevi;
d) comitetul de părinţi, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali
pentru toate aspectele care vizează activitatea elevilor şi evenimentele
importante la care aceştia participă şi cu alţi parteneri implicaţi în
activitatea educativă şcolară şi extraşcolară;
e) alţi parteneri implicaţi în activitatea educativă şcolară şi
extraşcolară;
f) compartimentul secretariat, pentru întocmirea documentelor şcolare
şi a actelor de studii ale elevilor clasei;
g) persoana desemnată pentru gestionarea SIIIR, în vederea completării
şi actualizării datelor referitoare la elevi;
4. informează:
a) elevii şi părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, despre
prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de
învăţământ;
b) elevii şi părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, cu privire la
reglementările referitoare la examene/testări naţionale şi cu privire la alte
documente care reglementează activitatea şi parcursul şcolar al elevilor;
c) părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, despre situaţia şcolară,
despre comportamentul elevilor, despre frecvenţa acestora la ore; informarea se
realizează în cadrul întâlnirilor cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali,
precum şi în scris, ori de câte ori este nevoie;
d) părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, în cazul în care elevul
înregistrează absenţe nemotivate; informarea se face în scris; numărul acestora
se stabileşte prin regulamentul de organizare şi funcţionare a fiecărei unităţi
de învăţământ.
e) părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, în scris, referitor la
situaţiile de corigenţă, sancţionările disciplinare, neîncheierea situaţiei
şcolare sau repetenţie;
5. îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către conducerea unităţii
de învăţământ, în conformitate cu legislaţia în vigoare sau fişa postului.
Art. 73. — Profesorul diriginte mai are şi următoarele atribuţii:
a) răspunde de păstrarea bunurilor cu care este dotată sala de clasă,
împreună cu elevi, părinţi, tutori sau susţinători legali, precum şi cu membrii
consiliului clasei;
b) completează catalogul clasei cu datele personale ale elevilor;
c) motivează absenţele elevilor, în conformitate cu prevederile
prezentului regulament şi ale ROFUIP/2016;
d) încheie situaţia şcolară a fiecărui elev la sfârşit de semestru şi
de an şcolar şi o consemnează în catalog şi în carnetul de elev;
e) realizează ierarhizarea elevilor la sfârşit de an şcolar pe baza
rezultatelor acestora;
f) propune consiliului de administraţie acordarea de burse pentru
elevi, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
g) completează documentele specifice colectivului de elevi şi
monitorizează completarea portofoliului educaţional al elevilor;
h) întocmeşte calendarul activităţilor educative extraşcolare ale
clasei;
i) elaborează portofoliul dirigintelui.
Art. 74. — Dispoziţiile art. 71, 72 și 73se aplică în mod corespunzător
personalului didactic din învăţământul preșcolar și primar.
CAPITOLUL III
Comisiile din unităţile de
învăţământ
Art. 75. — (1) La nivelul unităţii de învăţământ funcţionează
următoarele comisii:
1. cu caracter permanent;
2. cu caracter temporar;
3. cu caracter ocazional.
(2) Comisiile cu caracter permanent sunt:
a) Comisia pentru curriculum;
b) Comisia de evaluare şi asigurare a calităţii (CEAC);
c) Comisia pentru dezvoltare profesională şi evoluţie în cariera
didactică;
d) Comisia de securitate şi sănătate în muncă şi pentru situaţii de
urgenţă;
e) Comisia pentru controlul managerial intern;
f) Comisia pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de
corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii.
(3) Comisiile cu caracter permanent îşi desfăşoară activitatea pe tot
parcursul anului şcolar, comisiile cu caracter temporar îşi desfăşoară
activitatea doar în anumite perioade ale anului şcolar, iar comisiile cu
caracter ocazional sunt înfiinţate ori de câte ori se impune constituirea unei
astfel de comisii, pentru rezolvarea unor probleme specifice apărute la nivelul
unităţii de învăţământ.
(4) Pentru buna desfășurare a activităților conexe procesului
instructiv-educativ, în unitatea școlară funcționează următoarele comisii temporare/ocazionale de lucru și următorii
responsabili:
• Comisia
pentru acordarea alocatiilor, burselor scolare si a altor forme de ajutoare
• Comisia
pentru acordarea sprijinului financiar ,,Bani de liceu”
• Comisia
pentru gestionare SIIIR
• Comisia
pentru întocmirea orarului și asigurarea serviciului pe școală
• Comisia
pentru verificarea corectitudinii și ritmicității notării
• Comisia
paritară
• Comisia
pentru elaborare/revizuire PAS/PDI
• Comisia
pentru derularea Programului Lapte-Corn/Programului de încurajare a consumului
de fructe în școli.
• Responsabili:
cu sănătatea și securitatea în muncă, responsabilul PSI, responsabilul cu
proiectele europene, pentru implementarea colectării selective a deșeurilor,
responsabilul CDI, cu imaginea și comunicarea, privind Programul de intervenție
a copiilor cu părinții plecați în străinătate, responsabilul cu arhiva, cu
sigiliul școlii, cu completarea și eliberarea actelor de studii, responsabilul
cu dezvoltarea profesională.
Art. 76. — (1)
Comisiile de la nivelul unităţii de învăţământ îşi desfăşoară activitatea pe
baza deciziei de constituire emise de directorul unităţii de învăţământ. în
cadrul comisiilor prevăzute la art.75 alin.(2) lit. b) şi f) sunt cuprinşi şi
reprezentanţi ai elevilor şi ai părinţilor, tutorilor sau ai susţinătorilor
legali, nominalizaţi de consiliul şcolar al elevilor, respectiv consiliul
reprezentativ al părinţilor.
(2) Activitatea comisiilor din unitatea de învăţământ şi documentele
elaborate de membrii comisiei sunt reglementate prin acte normative și prin
proceduri de funcționare a acestora elaborate de unitatea de învățământ.
(3) Unitatea de învăţământ elaborează proceduri, privind
funcţionarea comisiilor în funcţie de nevoile proprii.
TITLUL VI
Structura, organizarea şi
responsabilităţile personalului didactic auxiliar şi nedidactic
CAPITOLUL I
Compartimentul secretariat
Art. 77. — (1) Compartimentul secretariat cuprinde posturile de
secretar şi informatician.
(2) Compartimentul secretariat este subordonat directorului.
(3) Secretariatul funcţionează în program de lucru cu elevii, părinţii,
tutorii sau susţinătorii legali sau alte persoane interesate din afara
unităţii, aprobat de director, în baza hotărârii consiliului de administraţie.
Art. 78. — Compartimentul secretariat are următoarele atribuţii:
a) transmiterea informaţiilor la nivelul unităţii de învăţământ;
b) întocmirea, actualizarea şi gestionarea bazelor de date;
c) întocmirea şi transmiterea situaţiilor statistice şi a celorlalte
categorii de documente solicitate de către autorităţi, precum şi a
corespondenţei unităţii;
d) înscrierea copiilor/elevilor pe baza dosarelor personale, păstrarea,
organizarea şi actualizarea permanentă a evidenţei acestora şi rezolvarea
problemelor privind mişcarea antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor, în baza
hotărârilor consiliului de administraţie;
e) rezolvarea problemelor specifice pregătirii şi desfăşurării
examenelor şi evaluărilor naţionale, ale examenelor de admitere şi de ocupare a
posturilor vacante, conform atribuţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare sau
de fişa postului;
f) completarea, verificarea, păstrarea în condiţii de securitate şi
arhivarea documentelor referitoare la situaţia şcolară a elevilor şi a statelor
de funcţii;
g) procurarea, completarea, eliberarea şi evidenţa actelor de studii şi
a documentelor şcolare, în conformitate cu prevederile regulamentului privind
regimul juridic al actelor de studii şi al documentelor de evidenţă şcolară în
învăţământul preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei
naţionale şi cercetării ştiinţifice;
h) selecţia, evidenţa şi depunerea documentelor la Arhivele Naţionale,
după expirarea termenelor de păstrare, stabilite prin „Indicatorul termenelor
de păstrare”, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi
cercetării ştiinţifice;
i) păstrarea şi aplicarea ştampilei unităţii pe documentele avizate şi
semnate de persoanele competente, în situaţia existenţei deciziei directorului
în acest sens;
j) întocmirea şi/sau verificarea, respectiv avizarea
documentelor/documentaţiilor, potrivit legislaţiei în vigoare sau fişei
postului;
k) întocmirea statelor de personal;
l) întocmirea, actualizarea şi gestionarea dosarelor de personal ale
angajaţilor unităţii de învăţământ;
m) calcularea drepturilor salariale sau de altă natură în colaborare cu
serviciul contabilitate;
n) gestionarea corespondenţei unităţii de învăţământ;
o) întocmirea şi actualizarea procedurilor activităţilor desfăşurate la
nivelul compartimentului, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
p) orice alte atribuţii specifice compartimentului, rezultând din
legislaţia în vigoare, contractele colective de muncă aplicabile, regulamentul
de organizare şi funcţionare al unităţii, regulamentul intern, hotărârile
consiliului de administraţie şi deciziile directorului, stabilite în sarcina
sa.
Art. 79. — (1) Secretarul unităţii de învăţământ pune la dispoziţia
personalului condicile de prezenţă, fiind responsabil cu siguranţa acestora.
(2) Secretarul răspunde de securitatea cataloagelor şi verifică, la
sfârşitul orelor de curs, împreună cu profesorul de serviciu, existenţa tuturor
cataloagelor încheind un proces-verbal în acest sens.
(3) În perioada cursurilor, cataloagele se păstrează în cancelarie,
într-un fişet securizat, iar în perioada vacanţelor şcolare, la secretariat, în
aceleaşi condiţii de siguranţă.
(4) în situaţii speciale, atribuţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) pot
fi îndeplinite, prin delegare de sarcini, şi de către cadre didactice sau
personal didactic auxiliar, din cadrul unităţii de învăţământ, cu acordul prealabil
al personalului solicitat.
(5) Se interzice condiţionarea eliberării adeverinţelor, foilor
matricole, caracterizărilor şi a oricăror acte de studii sau documente şcolare
de obţinerea de beneficii materiale.
CAPITOLUL II
Serviciul financiar
SECŢIUNEA 1
Organizare şi responsabilităţi
Art. 80. — (1) Serviciul financiar reprezintă structura organizatorică
din cadrul unităţii de învăţământ în care sunt realizate: fundamentarea şi
execuţia bugetului, evidenţa contabilă, întocmirea şi transmiterea situaţiilor
financiare, precum şi orice alte activităţi cu privire la finanţarea şi
contabilitatea instituţiilor, prevăzute de legislaţia în vigoare, de
contractele colective de muncă aplicabile, de regulamentul de organizare şi
funcţionare al unităţii şi de regulamentul intern.
(2) Serviciul financiar cuprinde, administratorul financiar, denumit
generic „contabil”.
(3) Serviciul financiar este subordonat directorului unităţii de
învăţământ.
Art. 81. — Serviciul financiar are următoarele atribuţii:
a) desfăşurarea activităţii financiar-contabile a unităţii de
învăţământ;
b) gestionarea, din punct de vedere financiar, a întregului patrimoniu
al unităţii de învăţământ, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi
cu hotărârile consiliului de administraţie;
c) întocmirea proiectului de buget şi a raportului de execuţie
bugetară, conform legislaţiei în vigoare şi contractelor colective de muncă
aplicabile;
d) informarea periodică a consiliului de administraţie cu privire la
execuţia bugetară;
e) organizarea contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor;
f) consemnarea în documente justificative a oricărei operaţiuni care
afectează patrimoniul unităţii de învăţământ şi înregistrarea în evidenţa
contabilă a documentelor;
g) întocmirea şi verificarea statelor de plată în colaborare cu
serviciul secretariat;
h) valorifică rezultatele procesului de inventariere, a patrimoniului,
în situaţiile prevăzute de lege şi ori de câte ori consiliul de administraţie
consideră necesar;
i) întocmirea lucrărilor de închidere a exerciţiului financiar;
j) îndeplinirea obligaţiilor patrimoniale ale unităţii de învăţământ
faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul local şi
faţă de terţi;
k) implementarea procedurilor de contabilitate;
l) avizarea, în condiţiile legii, a proiectelor de contracte sau de
hotărâri ale consiliului de administraţie, prin care se angajează fondurile
unităţii;
m) asigurarea şi gestionarea documentelor şi a instrumentelor
financiare cu regim special;
n) întocmirea, cu respectarea normelor legale în vigoare, a
documentelor privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor
bugetare, realizând operaţiunile prevăzute de normele legale în materie;
o) orice alte atribuţii specifice serviciului, rezultând din legislaţia
în vigoare şi hotărârile consiliului de administraţie şi deciziile
directorului, stabilite în sarcina sa.
SECŢIUNEA a 2-a
Management financiar
Art. 82. — (1) Întreaga activitate financiară a unităţilor de
învăţământ se organizează şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în
vigoare.
(2) Activitatea financiară a unităţii de învăţământ se desfăşoară pe
baza bugetului propriu.
(3) Răspunde de organizarea activităţii financiare şi de încadrarea în
bugetul aprobat.
Art. 83. — Pe baza bugetului aprobat, directorul şi consiliul de
administraţie actualizează programul anual de achiziţii publice, stabilind şi
celelalte măsuri ce se impun pentru asigurarea încadrării tuturor categoriilor
de cheltuieli în limitele fondurilor alocate.
Art. 84. — (1) Este interzisă angajarea de cheltuieli, dacă nu este
asigurată sursa de finanţare.
(2) Resursele extrabugetare ale unităţii pot fi folosite exclusiv de
aceasta, conform hotărârii consiliului de administraţie.
CAPITOLUL III
Compartimentul administrativ
SECŢIUNEA 1
Organizare şi responsabilităţi
Art. 85. — (1) Compartimentul administrativ este coordonat de
administratorul de patrimoniu şi cuprinde personalul nedidactic al unităţii de
învăţământ.
(2) Compartimentul administrativ este subordonat directorului unităţii
de învăţământ.
Art. 86. — Compartimentul administrativ are următoarele atribuţii:
a) gestionarea bazei materiale;
b) realizarea reparaţiilor, care sunt în sarcina unităţii, şi a
lucrărilor de întreţinere, igienizare, curăţenie şi gospodărire a unităţii de
învăţământ;
c) întreţinerea terenurilor, clădirilor şi a tuturor componentelor
bazei didactico-materiale;
d) realizarea demersurilor necesare obţinerii autorizaţiilor de
funcţionare a unităţii de învăţământ;
e) recepţia bunurilor, serviciilor şi a lucrărilor, printr-o comisie
constituită la nivelul compartimentului;
f) înregistrarea modificărilor produse cu privire la existenţa,
utilizarea şi mişcarea bunurilor din gestiune şi prezentarea actelor
corespunzătoare Serviciului financiar;
g) evidenţa consumului de materiale;
h) punerea în aplicare a măsurilor stabilite de către conducerea
unităţii de învăţământ privind sănătatea şi securitatea în muncă, situaţiile de
urgenţă şi P.S.I.;
i) întocmirea proiectului anual de achiziţii şi a documentaţiilor de
atribuire a contractelor;
j) orice alte atribuţii specifice compartimentului, rezultând din
legislaţia în vigoare, hotărârile consiliului de administraţie şi deciziile
directorului, stabilite în sarcina sa.
k) Până la aprobarea unui post de administrator de patrimoniu,
responsabilitățile acestuia și coordonarea activității compartimentului
administrativ vor fi preluate/asigurate de către secretarul/informaticianul
unității de învățământ.
SECŢIUNEA a 2-a
Management administrativ
Art. 87. — Evidenţa, organizarea, actualizarea documentelor contabile,
prezentarea situaţiilor financiare referitoare la patrimoniu şi administrarea
bazei didactico-materiale a unităţilor de învăţământ se realizează în
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
Art. 88. — (1) Inventarierea bunurilor unităţii de învăţământ se
realizează de către comisia de inventariere, numită prin decizia directorului.
(2) Modificările care se operează în listele ce cuprind bunurile aflate
în proprietatea unităţii de învăţământ se supun aprobării consiliului de administraţie
de către director, la propunerea administratorului de patrimoniu, în baza
solicitării compartimentelor funcţionale.
Art. 89. — (1) Bunurile aflate în proprietatea unităţii de învăţământ sunt administrate de către consiliul de
administraţie.
(2) Bunurile aflate în proprietatea unităţii de învăţământ particular
sunt supuse regimului juridic al proprietăţii private.
Art. 90. — Bunurile, care sunt temporar disponibile şi care sunt în
proprietatea sau administrarea unităţii de învăţământ, pot fi închiriate în
baza hotărârii consiliului de administraţie.
CAPITOLUL IV
Biblioteca şcolară sau Centrul
de documentare şi informare
Art. 91. — (1) În unitatea de învăţământ este organizat şi funcţionează
Centrul de documentare şi informare.
(2) Acestea se organizează şi funcţionează în baza Legii bibliotecilor
şi a regulamentului aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(3) Centrul de documentare şi informare se subordonează directorului.
(4) În Centru de documentare şi informare pot activa, în condiţiile
legii, atât profesorul documentarist, cât şi bibliotecarul şcolar.
(5) În unitatea de învăţământ se asigură accesul gratuit al elevilor şi
al personalului la Biblioteca Şcolară Virtuală şi la Platforma şcolară de
e-learning.
(6) Platforma şcolară de e-learning este utilizată de către unitatea de
învăţământ, pentru a acorda asistenţă elevilor în timpul sau în afara
programului şcolar, precum şi elevilor care nu pot frecventa temporar şcoala,
din motive de sănătate.
TITLUL VII
Elevii
CAPITOLUL I
Dobândirea si exercitarea
calităţii de elevi
Art. 92. — Beneficiarii primari ai educaţiei sunt preşcolarii şi
elevii.
Art. 93. — (1) Dobândirea calităţii de preşcolar/elev se obţine prin
înscrierea în unitatea de învăţământ și se păstrează pe tot parcursul şcolarităţii, până la
încheierea studiilor din învăţământul secundar superior liceal, profesional,
respectiv terţiar non-universitar, conform legii.
(2) Înscrierea se aprobă de către consiliul de administraţie, cu
respectarea legislaţiei în vigoare, a ROFUIP/2016 şi a regulamentului de
organizare şi funcţionare a unităţii, ca urmare a solicitării scrise a
părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali.
Art. 94. —(1) înscrierea în învăţământul primar se face conform
metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(2) în situaţia în care, pe durata clasei
pregătitoare ori a clasei I, elevul acumulează absenţe ca urmare a unor
probleme de sănătate sau se observă manifestări de oboseală sau de neadaptare
şcolară, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali pot depune la unitatea de
învăţământ o solicitare de retragere a elevului în vederea reînscrierii în anul
şcolar următor, în clasa corespunzătoare nivelului din care s-a retras; la
cererea motivată a părintelui, reînscrierea se poate face şi în anul şcolar în
care s-a solicitat retragerea, în clasa anterioară nivelului din care s-a
retras elevul;
(3) în situaţia solicitării de retragere menţionată
la alin. (2), unitatea de învăţământ va consilia părinţii, tutorii sau
susţinătorii legali privind nevoia de a lua decizii în interesul educaţional al
elevului şi îi vor informa că solicitarea nu poate fi soluţionată decât în
situaţia în care evaluarea dezvoltării psihosomatice atestă necesitatea
reînscrierii în clasa anterioară sau în clasa corespunzătoare nivelului din
care s-a retras.
(4) Evaluarea dezvoltării psihosomatice a elevilor, menţionată la alin.
(3), se efectuează sub coordonarea Centrului judeţean de resurse şi asistenţă
educaţională.
Art. 95. —Înscrierea în clasa a IX-a din învăţământul liceal sau din
învăţământul profesional, se face în conformitate cu metodologiile aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
Art. 96. — Elevii promovaţi vor fi înscrişi de drept în anul următor,
dacă nu există prevederi specifice de admitere în clasa respectivă.
Art. 97. — (1) Calitatea de elev se exercită prin frecventarea
cursurilor şi prin participarea la activităţile existente în programul unităţii
de învăţământ.
(2) Calitatea de elev se dovedeşte cu carnetul de elev, vizat la
începutul fiecărui an şcolar de către unitatea de învăţământ.
Art. 98. — (1) Prezenţa elevilor la fiecare oră de curs se verifică de
către cadrul didactic, care consemnează în catalog, în mod obligatoriu, fiecare
absenţă.
(2) Motivarea absenţelor se face de către învăţătorul/
institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte în ziua
prezentării actelor justificative.
(3) în cazul elevilor minori, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali
au obligaţia de a prezenta personal învăţătorului/ institutorului/profesorului
pentru învăţământul primar/ profesorului diriginte actele justificative pentru
absenţele copilului său.
(4) Actele medicale pe baza cărora se face motivarea absenţelor sunt,
după caz: adeverinţă eliberată de medicul cabinetului şcolar, de medicul de
familie sau medicul de specialitate, adeverinţă/certificat medical/foaie de
externare/scrisoare medicală eliberate de unitatea sanitară în care elevul a
fost internat. Actele medicale trebuie să aibă viza cabinetului şcolar sau a
medicului de familie care are în evidenţă fişele medicale/carnetele de sănătate
ale elevilor.
(5) În limita a 20 de ore de curs pe semestru, absenţele pot fi
motivate doar pe baza cererilor scrise ale părintelui, tutorelui sau
susţinătorului legal al elevului sau ale elevului major, adresate
învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul
primar/profesorului diriginte al clasei, avizate în prealabil de motivare de
către directorul unităţii.
(6) Actele pe baza cărora se face motivarea absenţelor se prezintă în
termen de 7 zile de la reluarea activităţii elevului şi sunt păstrate de către
învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
diriginte, pe tot parcursul anului şcolar.
(7) Nerespectarea termenului prevăzut la alin. (6) atrage declararea
absenţelor ca nemotivate.
(8) În cazul elevilor reprezentanţi ai CSE, în CA și în alte comisii
din școală, absenţele se motivează pe baza actelor justificative, conform
prevederilor statutului elevului.
Art. 99. — (1) La cererea scrisă a directorilor unităţilor de
învăţământ cu program sportiv suplimentar, a profesorilor-antrenori din
unităţile de învăţământ cu program sportiv integrat, a directorilor cluburilor
sportive şcolare/asociaţiilor sportive şcolare sau a conducerilor structurilor
naţionale sportive, directorul unităţii de învăţământ aprobă motivarea
absenţelor elevilor care participă la cantonamente şi la competiții de nivel
local, judeţean, regional, naţional şi internaţional.
(2) Directorul unităţii de învăţământ aprobă motivarea absenţelor
elevilor care participă la olimpiadele şi concursurile şcolare şi profesionale
organizate la nivel local, judeţean/interjudeţean, regional, naţional şi
internaţional, la cererea scrisă a profesorilor îndrumători/însoţitori.
Art. 100. — Elevii din învăţământul preuniversitar,
retraşi, se pot reînmatricula, la cerere, de regulă la începutul anului şcolar,
la acelaşi nivel/ciclu de învăţământ şi aceeaşi formă de învăţământ,
redobândind astfel calitatea de elev.
Art. 101. — (1) Elevii aflaţi în situaţii speciale — cum ar fi naşterea
unui copil, detenţie, care au persoane în îngrijire şi altele asemenea — sunt
sprijiniţi să finalizeze învăţământul obligatoriu.
(2) Nerespectarea de către elevi a îndatoririlor şi obligaţiilor
prevăzute la art. 14 din Statutul elevului, aprobat prin Ordinul ministrului
educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 4.742/2016, se sancţionează
în conformitate cu art. 16 alin. (4) lit. a—f din acelaşi statut.
(3) Drepturile, recompensarea, îndatoririle/obligațiile, interdicțiile
și sancțiunile aplicate elevilor, sunt prezentate în Anexa 3 la prezentul regulament.
(4) Reglementările privind reprezentarea, asocierea și Consiliul Școlar
al Elevilor, conform Statutului Elevului/2016 sunt prezentate în Anexa 4 la prezentul regulament.
(5) În
unitatea de învăţământ se organizează, permanent, pe durata desfăşurării
cursurilor, serviciul pe şcoală al elevilor. Organizarea serviciului pe şcoală
se efectuează
numai
de către elevii din clasele a VII -a
şi a VIII-a din învăţământul gimnazial și de către elevii din învăţământul
liceal și profesional.
(6) Obligaţiile
elevilor care efectuează serviciul pe şcoală sunt prevăzute în Anexa 5
la Regulamentul de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ.
Art. 102. - Elevii care utilizează microbuzul şcolii, sunt obligaţi să
ocupe locurile stabilite în timpul deplasării, să aibă un comportament şi un
limbaj civilizat şi să nu distrugă bunurile din mijlocul de transport.
CAPITOLUL II
Activitatea educativă
extraşcolară
Art. 103. —Activitatea educativă extraşcolară din unitatea de
învăţământ este concepută ca mijloc de dezvoltare personală, ca modalitate de
formare şi întărire a culturii organizaţionale a unităţii de învăţământ şi ca
mijloc de îmbunătăţire a motivaţiei, frecvenţei şi performanţei şcolare, precum
şi de remediere a unor probleme comportamentale ale elevilor.
Art. 104. — (1) Activitatea educativă extraşcolară din unităţile de
învăţământ se desfăşoară în afara orelor de curs.
(2) Activitatea educativă extraşcolară din unitatea de învăţământ se
poate desfăşura fie în incinta unităţii de învăţământ, fie în afara acesteia,
în palate şi cluburi ale copiilor, în cluburi sportive şcolare, în baze
sportive şi de agrement, în spaţii educaţionale, culturale, sportive,
turistice, de divertisment.
Art. 105. — (1) Activităţile educative extraşcolare desfăşurate în
unitatea de învăţământ pot fi: culturale, civice, artistice, tehnice,
aplicative, ştiinţifice, sportive, turistice, de educaţie rutieră,
antreprenoriale, pentru protecţie civilă, de educaţie pentru sănătate şi de
voluntariat.
(2) Activităţile educative extraşcolare pot consta în: proiecte şi
programe educative, concursuri, festivaluri, expoziţii, campanii, schimburi culturale,
excursii, serbări, expediţii, şcoli, tabere şi caravane tematice, dezbateri,
sesiuni de formare, simpozioane, vizite de studiu, vizite, ateliere deschise
etc.
(3) Activitatea educativă poate fi proiectată atât la nivelul fiecărei
grupe/clase de antepreşcolari/preşcolari/elevi, de către educatoare /învăţător /institutor/profesor
pentru învăţământul preşcolar/primar/profesor diriginte, cât şi la nivelul
unităţii de învăţământ, de către coordonatorul pentru proiecte şi programe
educative şcolare şi extraşcolare.
(4) Activităţile educative extraşcolare sunt stabilite în consiliul
profesoral al unităţii de învăţământ, împreună cu consiliul elevilor, în
conformitate cu opţiunile elevilor şi ale consiliului reprezentativ al
părinţilor şi a asociaţiilor părinţilor, acolo unde acestea există, a tutorilor
sau a susţinătorilor legali, precum şi cu resursele de care dispune unitatea de
învăţământ.
(5) Organizarea activităţilor
extraşcolare sub forma excursiilor, taberelor, expediţiilor şi a altor
activităţi de timp liber care necesită deplasarea din localitatea de domiciliu
se face în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordin al ministrului
educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.
(6) Calendarul activităţilor educative extraşcolare este aprobat de consiliul
de administraţie al unităţii de învăţământ.
Art. 106. — Evaluarea activităţii educative extraşcolare la nivelul
unităţii de învăţământ se centrează pe:
a) gradul de dezvoltare şi diversificare a setului de competenţe-cheie;
b) gradul de responsabilizare şi integrare socială;
c) cultura organizaţională;
d) gradul de formare a mentalităţii specifice învăţării pe tot
parcursul vieţii.
Art. 107. — (1) Evaluarea activităţii educative extraşcolare la nivelul
unităţii de învăţământ este realizată, anual, de către coordonatorul pentru
proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare.
(2) Raportul anual privind activitatea educativă extraşcolară derulată
la nivelul unităţii de învăţământ este prezentat şi dezbătut în consiliul
profesoral şi aprobat în consiliul de administraţie.
(3) Raportul anual privind activitatea educativă extraşcolară derulată
la nivelul unităţii de învăţământ este inclus în raportul anual privind
calitatea educaţiei în respectiva unitate.
Art. 108. — Evaluarea activităţii educative extraşcolare derulate la
nivelul unităţii de învăţământ este parte a evaluării instituţionale a
respectivei unităţi de învăţământ.
CAPITOLUL III
Evaluarea copiilor/elevilor
SECŢIUNEA 1
Evaluarea rezultatelor
învăţării. încheierea situaţiei şcolare
Art. 109. — Evaluarea are la bază identificarea nivelului la care se
află elevul raportat la competenţele specifice ale fiecărei discipline în
scopul optimizării învăţării.
Art. 110. — (1) Conform legii, evaluările în sistemul de învăţământ
românesc se realizează la nivel de disciplină, domeniu de studiu sau modul de
pregătire.
(2) În sistemul de învăţământ preuniversitar evaluarea se centrează pe
competenţe, oferă feedback real elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice şi
stă la baza planurilor individuale de învăţare.
(3) Rezultatul evaluării, exprimat prin calificativ, notă, punctaj etc.
nu poate fi folosit ca mijloc de coerciţie, acesta reflectând strict
rezultatele învăţării, conform prevederilor legale.
Art. 111. — (1) Evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează
permanent, pe parcursul anului şcolar.
(2) La sfârşitul clasei pregătitoare, evaluarea dezvoltării fizice,
socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a
dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare ale copilului,
realizată pe parcursul întregului an şcolar, se finalizează prin completarea
unui raport, de către cadrul didactic responsabil, în baza unei metodologii
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării
ştiinţifice.
Art. 112. — (1) Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de
vârstă şi de particularităţile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai
educaţiei şi de specificul fiecărei discipline. Acestea sunt:
a) chestionări orale;
b) teste, lucrări scrise;
c) experimente şi activităţi practice;
d) referate;
e) proiecte;
f) interviuri;
g) portofolii;
h) probe practice;
i) alte instrumente stabilite de comisiile metodice şi aprobate de
director sau elaborate de către Ministerul Educaţiei Naţionale/ISJ Vaslui,
elaborate în conformitate cu legislaţia naţională.
(2) În învăţământul primar, la clasele I—IV și în cel secundar, elevii
vor avea la fiecare disciplină/modul, cu excepţia celor preponderent practice,
cel puţin o evaluare prin lucrare scrisă pe semestru.
Art. 113. — Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip şi
lucrările semestriale scrise (teze) se elaborează pe baza cerinţelor
didactico-metodologice stabilite de programele şcolare, parte a Curriculumului
naţional.
Art. 114. — (1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin:
a) aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului — la nivelurile
antepreşcolar, preşcolar şi clasa pregătitoare;
b) calificative la clasele I—IV ;
c) note de la 1 la 10 în învăţământul secundar;
d) Pentru frauda constatată la
evaluările scrise, inclusiv la probele scrise din cadrul examenelor organizate
la nivelul unităţii de învăţământ, conform prezentului regulament, se acordă
nota 1 sau, după caz, calificativul insuficient.
(2) Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală
albastră, sub forma: „Calificativul/data” sau „Nota/data”, cu excepţia celor de
la nivelurile antepreşcolar şi preşcolar, care sunt trecute în caietul de observaţii
şi ale celor de la clasa pregătitoare, care se trec în raportul anual de evaluare.
Art. 115. — (1) Pentru nivelul preşcolar, rezultatele evaluării se
comunică şi se discută cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali.
(2) Calificativele/Notele acordate se comunică în mod obligatoriu
elevilor, se trec în catalog şi în carnetul de elev de către cadrul didactic
care le acordă.
(3) Numărul de calificative/note acordate semestrial fiecărui elev, la
fiecare disciplină de studiu, exclusiv nota de la lucrarea scrisă semestrială
(teză), trebuie să fie cel puţin egal cu numărul săptămânal de ore de curs
prevăzut în planul de învăţământ. Fac excepţie disciplinele cu o oră de curs pe
săptămână, la care numărul minim de calificative/note este de două.
(4) În cazul curriculumului organizat modular, numărul de note acordate
semestrial trebuie să fie corelat cu numărul de ore alocate fiecărui modul în
planul de învăţământ, precum şi cu structura modulului, de regulă, o notă la un
număr de 25 de ore. Numărul minim de note acordate elevului la un modul este de
două.
(5) Elevii aflaţi în situaţie de corigenţă vor avea cu cel puţin un
calificativ/o notă în plus faţă de numărul de calificative/note prevăzute la
alin. (3), ultimul calificativ/ultima notă fiind acordat/ă, de regulă, în
ultimele două săptămâni ale semestrului.
(6) Disciplinele la care se susţin lucrări scrise semestriale (teze),
precum şi perioadele de desfăşurare a acestora se stabilesc prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.
(7) Notele la lucrările scrise semestriale (teze) se analizează cu
elevii într-o oră special destinată acestui scop şi se trec în catalog.
Lucrările scrise semestriale (tezele) se păstrează în unitatea de învăţământ
până la sfârşitul anului şcolar.
Art. 116. — (1) La sfârşitul fiecărui semestru şi la încheierea anului
şcolar, cadrele didactice au obligaţia să încheie situaţia şcolară a elevilor,
în condiţiile prezentului regulament.
(2) La sfârşitul fiecărui semestru, învăţătorul/institutorul/
profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte consultă consiliul
clasei pentru acordarea mediei la purtare, prin care sunt evaluate frecvenţa şi
comportarea elevului, respectarea de către acesta a reglementărilor adoptate de
unitatea de învăţământ.
(3) La sfârşitul fiecărui semestru învăţătorul/institutorul/ profesorul
pentru învăţământul primar/profesorul diriginte consultă consiliul clasei
pentru elaborarea aprecierii asupra situaţiei şcolare a fiecărui elev.
Art. 117. — (1) La fiecare disciplină de studiu media semestrială este
calculată din numărul de note prevăzut de prezentul regulament.
(2) La disciplinele de studiu la care nu se susţine lucrarea scrisă
semestrială (teza), media semestrială se obţine prin rotunjirea mediei
aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de
sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(3) Media la evaluarea periodică este media aritmetică a notelor
înscrise în catalog, cu excepţia notei de la lucrarea scrisă semestrială
(teza), medie calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire.
(4) La disciplinele de studiu la care se susţine lucrarea scrisă
semestrială (teza), media semestrială se calculează astfel: „media semestrială
= (3M+T)/4”, unde „M” reprezintă media la evaluarea periodică, iar„T”
reprezintă nota obţinută la lucrarea scrisă semestrială (teză). Nota astfel obţinută
se rotunjeşte la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi,
rotunjirea se face în favoarea elevului.
(5) Media anuală la fiecare disciplină este dată de media aritmetică a
celor două medii semestriale, calculată cu două zecimale exacte, fără
rotunjire. în cazul în care elevul a fost scutit medical, pe un semestru, la
disciplina educaţie fizică şi sport, calificativul/media de pe semestrul în
care elevul nu a fost scutit devine calificativul/media anuală.
(6) Nota lucrării scrise semestriale (teză) şi mediile semestriale şi
anuale se consemnează în catalog cu cerneală roşie.
(7) În cazul în care curriculumul este organizat modular, fiecare modul
se dezvoltă ca o unitate autonomă de instruire. Media unui modul se calculează
din notele obţinute pe parcursul desfăşurării modulului, conform prevederilor
de la alin. (2). Încheierea mediei unui modul care se termină pe parcursul
anului se face în momentul finalizării acestuia, nefiind condiţionată de
sfârşitul semestrului. Aceasta este considerată şi media anuală a modulului.
(8) Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, fără
rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele/modulele şi de la
purtare. Media generală, în cazul curriculumului organizat pe module, se
calculează similar mediei generale a unei discipline.
Art. 118. — (1) La clasele I—IV se stabilesc calificative semestriale
şi anuale la fiecare disciplină de studiu.
(2) Pentru aceste clase, calificativul semestrial pe disciplină/domeniu
de studiu se stabileşte astfel: se aleg două calificative cu frecvenţa cea mai
mare, acordate în timpul semestrului, după care, în perioadele de recapitulare
şi de consolidare a materiei, în urma aplicării unor probe de evaluare
sumativă, cadrul didactic poate opta pentru unul dintre cele două calificative.
(3) Pentru aceste clase, calificativul anual la fiecare
disciplină/domeniul de studiu este dat de unul dintre calificativele
semestriale stabilite de cadrul didactic în baza următoarelor criterii:
a) progresul sau regresul elevului;
b) raportul efort-performanţă realizată;
c) creşterea sau descreşterea motivaţiei elevului;
d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau
de recuperare, stabilite de cadrul didactic şi care au fost aduse la cunoştinţa
părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.
Art. 119. — (1) În învăţământul primar, calificativele semestriale şi
anuale la fiecare disciplină se consemnează în catalog de către
învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul de
specialitate. Calificativele la purtare se consemnează în catalog de către
învăţători/institutori/ profesorii pentru învăţământul primar.
(2) În învăţământul secundar inferior şi secundar superior mediile
semestriale şi anuale pe disciplină/modul se consemnează în catalog de către
cadrul didactic care a predat disciplina/modulul. Mediile la purtare se
consemnează în catalog de profesorii diriginţi ai claselor.
Art. 120. — (1) Elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de a fi
prezenţi la orele de educaţie fizică şi sport. Acestor elevi nu li se acordă
calificative/note şi nu li se încheie media la această disciplină în semestrul
sau în anul în care sunt scutiţi medical.
(2) Pentru elevii scutiţi medical, profesorul de educaţie fizică şi
sport consemnează în catalog, la rubrica respectivă, „scutit medical în
semestrul.” sau „scutit medical în anul şcolar.”, specificând totodată
documentul medical, numărul şi data eliberării acestuia. Documentul medical va
fi ataşat la dosarul personal al elevului, aflat la secretariat.
(3) Elevii scutiţi medical, semestrial sau anual, nu sunt obligaţi să
vină în echipament sportiv la orele de educaţie fizică şi sport, dar trebuie să
aibă încălţăminte adecvată pentru sălile de sport. Absenţele la aceste ore se
consemnează în catalog.
(4) Pentru integrarea în colectiv a elevilor scutiţi medical, în timpul
orei de educaţie fizică şi sport, cadrul didactic le poate atribui sarcini
organizatorice care vor avea în vedere recomandările medicale, de exemplu:
arbitraj, cronometrare, măsurare, înregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea
scorului etc.
Art. 121. — (1) Părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai elevilor
minori, respectiv elevii majori care doresc să îşi exercite dreptul de a
participa la ora de religie îşi exprimă opţiunea în scris, într-o cerere
adresată unităţii de învăţământ, în care precizează şi numele cultului
solicitat.
(2) Schimbarea opţiunii de a frecventa ora de Religie se face tot prin
cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui tutorelui legal
instituit pentru elevul minor.
(3) În situaţia în care părinţii/tutorii sau susţinătorilor legali ai
elevului minor, respectiv elevul major decid, în cursul anului şcolar,
schimbarea opţiunii de a frecventa ora de Religie, situaţia şcolară a elevului
respectiv pe anul în curs se încheie fără disciplina Religie.
(4) în mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive
obiective, nu i s-au asigurat condiţiile necesare pentru frecventarea orelor la
această disciplină.
(5) Elevilor aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (3) şi (4) li se
vor asigura activităţi educaţionale alternative în cadrul unităţii de
învăţământ, stabilite prin hotărârea consiliului de administraţie.
Art. 122. — (1) Sunt declaraţi promovaţi elevii care, la sfârşitul
anului şcolar, obţin la fiecare disciplină de studiu/modul cel puţin media
anuală 5,00/calificativul „Suficient”, iar la purtare, media anuală
6,00/calificativul „Suficient”.
Art. 123. — Sunt declaraţi amânaţi, semestrial sau anual, elevii cărora
nu li se poate definitiva situaţia şcolară la una sau la mai multe discipline
de studiu/module din următoarele motive:
a) au absentat, motivat şi nemotivat, la cel puţin 50% din numărul de
ore de curs prevăzut într-un semestru la disciplinele/modulele respective;
b) au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de
învăţământ în urma unor solicitări oficiale, pentru perioada participării la
festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, interne
şi internaţionale, cantonamente şi pregătire specializată;
c) au beneficiat de bursă de studiu în străinătate, recunoscută de
minister;
d) au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte
ţări;
e) nu au un număr suficient de calificative/note, necesar pentru
încheierea mediei/mediilorsau nu au calificativele/mediile semestriale ori
anuale la disciplinele/modulele respective, consemnate în catalog de către
cadrul didactic, din alte motive decât cele de mai sus, neimputabile
personalului didactic de predare.
Art. 124. — (1) Elevii declaraţi amânaţi pe semestrul I îşi încheie
situaţia şcolară în primele patru săptămâni de la revenirea la şcoală.
(2) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor prevăzuţi la alin. (1) se
face pe baza calificativelor/notelor consemnate în rubrica semestrului I,
datate la momentul evaluării.
(3) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al
doilea, a celor declaraţi amânaţi pe semestrul I care nu şi-au încheiat
situaţia şcolară conform prevederilor alin.(1) şi (2) sau a celor declaraţi
amânaţi pe semestrul I care nu şi-au încheiat situaţia şcolară conform
prevederilor alin.(1) şi (2) sau a celor amânaţi anual se face înaintea
sesiunii de corigenţe, într-o perioadă stabilită de consiliul de administraţie.
Elevii amânaţi, care nu promovează la una sau două discipline/module de studiu
în sesiunea de examene de încheiere a situaţiei şcolare a elevilor amânaţi, se
pot prezenta la sesiunea de examene de corigenţe. Elevii declaraţi amânaţi anual din clasa pregătitoare, respectiv din
clasa I care nu se prezintă în sesiunile de examinare sunt reînscrişi în clasa
pentru care nu s-a încheiat situaţia şcolară.
Art. 125. — (1) Sunt declaraţi corigenţi elevii care obţin calificative
„Insuficient”/medii anuale sub 5,00 la cel mult două discipline de studiu,
precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei
şcolare, la cel mult două discipline de studiu.
(2) În cazul în care curriculumul este organizat modular, sunt
declaraţi corigenţi:
a) elevii care obţin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizează pe
parcursul anului şcolar, indiferent de numărul modulelor nepromovate;
b) elevii care obţin medii sub 5,00 la cel mult două module care se
finalizează la sfârşitul anului şcolar, precum şi elevii amânaţi care nu
promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare, la cel mult două module.
(3) Pentru elevii corigenţi se organizează anual o singură sesiune de
examene de corigenţă, într-o perioadă stabilită de minister.
(4) Pentru elevii corigenţi menţionaţi la alin. (2) lit. a) se
organizează şi o sesiune specială de examene de corigenţă, în ultima săptămână
a anului şcolar. Media fiecărui modul, obţinută în cadrul sesiunii speciale de
corigenţă, este şi media anuală a modulului.
Art. 126. — (1) Sunt declaraţi repetenţi:
a) elevii care au obţinut calificativul „Insuficient/medii anuale sub
5,00 la mai mult de două discipline de învăţământ/module care se finalizează la
sfârşitul anului şcolar. Prevederile se aplică şi elevilor care nu au promovat,
la mai mult de două module, la examenele de corigenţă în sesiunea specială,
organizată în conformitate cu art. 124 alin. (4);
b) elevii care au obţinut la purtare calificativul anual „Insuficient’/media
anuală mai mică de 6,00;
c) elevii corigenţi care nu se prezintă la sesiunea de examen de
corigenţă sau la sesiunea specială prevăzută la art. 124 alin. (4) sau care nu
promovează examenul la toate disciplinele/modulele la care se află în situaţie
de corigenţă;
d) elevii amânaţi care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a
situaţiei şcolare la cel puţin o disciplină/un modul;
e) elevii exmatriculaţi, cu drept de reînscriere; acestora li se
înscrie în documentele şcolare „Repetent prin exmatriculare, cu drept de
reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ sau în altă unitate de
învăţământ”, respectiv „fără drept de înscriere în nicio unitate de învăţământ
pentru o perioadă de 3 ani”.
(2) La sfârşitul clasei pregătitoare şi al clasei I elevii nu pot fi
lăsaţi repetenţi. Elevii care, pe parcursul clasei, au manifestat dificultăţi
de învăţare, menţionate în raportul de evaluare pentru clasa pregătitoare şi
evaluările finale pentru clasa I, privind dezvoltarea fizică, socioemoţională,
cognitivă, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor
şi atitudinilor faţă de învăţare rămân în colectivele în care au învăţat şi
intră, pe parcursul anului şcolar următor, într-un program de remediere/
recuperare şcolară, realizat de învăţător/institutor/profesor pentru
învăţământul primar, împreună cu un specialist de la centrul judeţean de resurse
şi asistenţă educaţională.
Art. 127. — (1) Elevii declaraţi repetenţi se pot înscrie în anul
şcolar următor în clasa pe care o repetă, la aceeaşi unitate de învăţământ,
inclusiv cu depăşirea numărului maxim de elevi la clasă prevăzut de lege, sau
se pot transfera la altă unitate de învăţământ.
(2) Pentru elevii din învăţământul secundar superior declaraţi
repetenţi la sfârşitul primului an de studii, reînscrierea se poate face şi
peste cifra de şcolarizare aprobată.
(3) În ciclul superior al liceului, elevii se pot afla în situaţia de
repetenţie de cel mult două ori. Anul de studiu se poate repeta o singură dată.
(4) Continuarea studiilor de către elevii din ciclul superior al
liceului care repetă a doua oară un an şcolar sau care se află în stare de
repetenţie pentru a treia oară se poate realiza în învăţământul cu frecvenţă
redusă, în altă unitate de învățământ.
Art. 128. — (1) După încheierea sesiunii de corigenţă, elevii care nu
au promovat la o singură disciplină de învăţământ/un singur modul au dreptul să
solicite reexaminarea. Aceasta se aprobă de către director, în cazuri
justificate, o singură dată pe an şcolar.
(2) Cererea de reexaminare se depune la secretariatul unităţii de
învăţământ, în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de
corigenţă.
(3) Reexaminarea se desfăşoară în termen de două zile de la data
depunerii cererii, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an
şcolar.
(4) Comisia de reexaminare se numeşte prin decizia directorului şi este
formată din alte cadre didactice decât cele care au făcut examinarea
anterioară.
Art. 129. — (1) Pentru elevii declaraţi corigenţi sau amânaţi anual,
examinarea se face din toată materia studiată în anul şcolar, conform programei
şcolare.
(2) Pentru elevii amânaţi pentru un semestru, examinarea în vederea
încheierii situaţiei se face numai din materia acelui semestru.
(3) Pentru elevii care susţin examene de diferenţă, examinarea se face
din toată materia studiată în anul şcolar respectiv sau dintr-o parte a
acesteia, în funcţie de situaţie.
(4) Disciplinele/Modulele la care se dau examene de diferenţă sunt cele
prevăzute în trunchiul comun şi în curriculumul diferenţiat al
specializării/calificării profesionale a clasei la care se face transferul şi
care nu au fost studiate de candidat. Se susţine examen separat pentru fiecare
clasă/an de studiu. Notele obţinute la examenele de diferenţă din curriculumul
diferenţiat se consemnează în registrul matricol, fără a fi luate în calcul
pentru media anuală a elevului pentru fiecare an de studiu încheiat.
(5) În situaţia transferării elevului după semestrul I, secretarul
şcolii înscrie în catalogul clasei la care se transferă candidatul numai
mediile din primul semestru de la disciplinele pe care elevul le studiază la
specializarea/calificarea la care s-a transferat. Notele obţinute la examenele
de diferenţe susţinute la disciplinele/modulele prevăzute în trunchiul comun şi
în curriculumul diferenţiat al specializării/calificării profesionale a clasei
la care se transferă şi care nu au fost studiate de candidat anterior
transferului reprezintă mediile pe semestrul I la disciplinele/modulele
respective.
(6) Nu se susţin examene de diferenţă pentru disciplinele din curriculum
la decizia şcolii.
(7) În cazul elevilor transferaţi, aceştia preiau disciplinele opţionale
ale clasei în care se transferă. în situaţia transferului elevului la începutul
semestrului al ll-lea sau în cursul acestuia, mediile semestriale obţinute la
disciplinele opţionale ale clasei, la sfârşitul semestrului al ll-lea, devin
medii anuale pentru disciplina respectivă.
(8) În cazul transferului pe parcursul anului şcolar, părintele,
tutorele sau susţinătorul legal al elevului/elevul major îşi asumă în scris
responsabilitatea însuşirii de către elev a conţinutului programei şcolare
parcurse până în momentul transferului, la disciplinele opţionale din unitatea
de învăţământ primitoare.
(9) În situaţia menţionată la alin. (7), în foaia matricolă vor fi
trecute atât disciplinele opţionale pe care le-a parcurs elevul la unitatea de
învăţământ de la care se transferă, la care are situaţia şcolară încheiată pe
primul semestru, cât şi cele ale clasei din unitatea de învăţământ la care se
transferă. în acest caz, media semestrială la fiecare din aceste discipline
opţionale devine medie anuală.
(10) În cazul transferului elevilor corigenţi la cel mult două
discipline/module, cu schimbarea profilului/specializării/calificării
profesionale, şi care nu vor mai studia la unitatea de învăţământ primitoare
disciplinele/modulele respective, se vor susţine doar examenele de diferenţă.
Prevederea se aplică şi în cazul elevilor declaraţi amânaţi.
Art. 130. — (1) Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu la
forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani. Persoanele care nu au
finalizat învăţământul obligatoriu până la această vârstă şi care au depăşit cu
mai mult de trei ani vârsta clasei îşi pot continua studiile, la cerere şi la
forma de învăţământ cu frecvenţă, cursuri serale sau la forma cu frecvenţă
redusă.
(2) Persoanele care au depăşit cu
mai mult de patru ani vârsta clasei în care puteau fi înscrise şi care nu au
absolvit învăţământul primar până la vârsta de 14 ani, precum şi persoanele
care au depăşit cu mai mult de patru ani vârsta clasei în care puteau fi
înscrise şi care nu şi-au finalizat învăţământul secundar inferior, gimnazial
pot continua studiile, la solicitarea acestora, şi în programul „A doua
şansă", conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei
naţionale.
Art. 131. (1) Elevii care, indiferent de cetăţenie sau statut,
au urmat cursurile într-o unitate de învăţământ din altă ţară sau la
organizaţii furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul
României activităţi corespunzătoare unor sisteme educaţionale din alte ţări pot
dobândi calitatea de elev în România numai după recunoaşterea sau echivalarea
de către inspectoratele şcolare judeţene, Inspectoratul Şcolar al Municipiului
Bucureşti, respectiv de către minister a studiilor urmate în străinătate şi,
după caz, după susţinerea examenelor de diferenţă stabilite în cadrul
procedurii de echivalare.
(2) Elevii menţionaţi la alin. (1) vor fi înscrişi ca audienţi până la
finalizarea procedurii de echivalare, indiferent de momentul în care părinţii,
tutorii sau susţinătorii legali ai acestora solicită şcolarizarea.
(3) Activitatea elevilor audienţi va fi înregistrată în cataloage
provizorii, toate menţiunile privind evaluările şi frecvenţa urmând a fi
trecute în cataloagele claselor după încheierea recunoaşterii şi a echivalării
studiilor parcurse în străinătate şi după promovarea eventualelor examene de
diferenţă.
(4)Indiferent de
cetăţenie sau statut, alegerea nivelului clasei în care va fi înscris elevul ca
audient se face, prin decizie, de către directorul unităţii de învăţământ, în
baza hotărârii consiliului de administraţie luate în baza analizării raportului
întocmit de o comisie formată din cadre didactice care predau la nivelul de
studiu pentru care se solicită înscrierea, stabilită la nivelul unităţii de
învăţământ, din care fac parte şi directorul/directorul adjunct şi un psiholog/
consilier şcolar.
(5) Evaluarea situaţiei elevului
şi decizia menţionată la alin. (4) vor ţine cont de: vârsta şi nivelul
dezvoltării psihocomportamentale a elevului, de recomandarea părinţilor, de
nivelul obţinut în urma unei evaluări orale sumare, de perspectivele de
evoluţie şcolară.
(6) În cazul în care părinţii, tutorii sau susţinătorii legali nu sunt
de acord cu recomandarea comisiei privind nivelul clasei în care va fi înscris
elevul audient, elevul va fi înscris la clasa pentru care optează părinţii, pe
răspunderea acestora asumată prin semnătură.
(7) Dosarul de echivalare va fi
depus de către părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai elevului la
unitatea de învăţământ la care este înscris elevul ca audient. Unitatea de
învăţământ transmite dosarul către inspectoratul şcolar, în termen de cel mult
5 zile de la înscrierea elevului ca audient. Dosarul este transmis, în maximum
5 zile de la înregistrare, de către inspectoratul şcolar, către compartimentul
de specialitate din minister, numai în cazul echivalării claselor a Xl-a şi a
Xll-a, pentru recunoaşterea şi echivalarea celorlalte clase aplicându-se
normele legale în vigoare. Ministerul Educaţiei Naţionale emite documentul de
echivalare în termen de 30 de zile de la primirea dosarului.
(8) În cazul în care părinţii, tutorii sau susţinătorii legali nu au
depus dosarul în termen de 30 de zile de la înscrierea elevului ca audient,
acesta va fi înscris în clasa următoare ultimei clase absolvite în România sau
în clasa stabilită de comisia prevăzută la alin. (4).
(9) În termen de maximum 15 zile de la primirea avizului favorabil din
partea Inspectoratului Școlar Judeţean Vaslui, respectiv al ministerului
privind recunoaşterea şi echivalarea studiilor, elevul audient este înscris în
catalogul clasei şi i se transferă din catalogul provizoriu toate menţiunile cu
privire la activitatea desfăşurată — note, absenţe etc.
(10) În situaţia în care studiile făcute în străinătate sau la
organizaţii furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul
României activităţi corespunzătoare unor sisteme educaţionale din alte ţări nu
au fost echivalate sau au fost echivalate parţial de către ISJ vaslui, respectiv
de către minister, iar între ultima clasă echivalată şi clasa în care este
înscris elevul ca audient există una sau mai multe clase ce nu au fost
parcurse/promovate/echivalate, comisia prevăzută la alin. (4) solicită
inspectoratului şcolar, în scris, în termen de maximum 30 de zile, examinarea
elevului în vederea încheierii situaţiei şcolare pentru anii neechivalaţi sau
care nu au fost parcurși/ promovaţi.
(11) în contextul prevăzut la alin. (10) inspectoratul şcolar
constituie o comisie de evaluare formată din cadre didactice şi cel puţin un
inspector şcolar/profesor metodist, care evaluează elevul, în termen de cel
mult 20 de zile, pe baza programelor şcolare în vigoare, la toate
disciplinele/modulele din planul-cadru de învăţământ, pentru clasele
neechivalate sau care nu au fost parcurse ori promovate. După promovarea
tuturor examenelor, elevul este înscris în clasa următoare ultimei clase
promovate, fie prin recunoaştere şi echivalare, fie prin promovarea examenelor
prevăzute la alin. (10). Modul de desfăşurare şi rezultatele evaluării vor fi
trecute într-un proces-verbal care se păstrează în unitatea de învăţământ în
care elevul urmează să frecventeze cursurile. Această procedură se aplică şi în
cazul persoanelor, indiferent de cetăţenie sau statut, care solicită
continuarea studiilor şi înscrierea în sistemul românesc, fără a prezenta
documente care să ateste studiile efectuate în străinătate sau la organizaţii
furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României
activităţi corespunzătoare unor sisteme educaţionale din alte ţări, care nu sunt
înscrise în Registrul special al Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în
învăţământul Preuniversitar.
(12) Elevul este examinat în vederea completării foii matricole cu
notele aferente fiecărei discipline din fiecare an de studiu neechivalat, în
ordine inversă, începând cu ultimul an de studiu. Dacă elevul nu promovează
examenele prevăzute la alin. (10) la 3 sau mai multe discipline/module, acesta
este evaluat, după caz, pentru o clasă inferioară. Dacă elevul nu promovează
examenul de diferenţă la cel mult două discipline, acesta este examinat pentru
clasele inferioare, apoi sunt afişate rezultatele evaluării. Dacă părintele,
tutorele sau susţinătorul legal, respectiv elevul major solicită reexaminarea
în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor primei examinări, se aprobă
reexaminarea. în cazul în care nu promovează nici în urma reexaminării, elevul
este înscris în prima clasă inferioară pentru care a promovat examenele la
toate disciplinele.
(13) Pentru persoanele care nu cunosc limba română, înscrierea şi
participarea la cursul de iniţiere în limba română se face conform
reglementărilor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. Pentru
persoanele care solicită sau beneficiază de o forma de protecţie
internaţională, înscrierea în învăţământul românesc, la oricare din formele de
învăţământ se poate face, în cazul elevilor majori, La solicitarea acestor
persoane sau, în cazul elevilor minori, la solicitarea părinţilor, tutorilor
sau susţinătorilor legali. înscrierea în învăţământul românesc se poate face,
în condiţiile participării la cursul de iniţiere în limba română şi, după caz,
fie după primirea avizului privind recunoaşterea şi echivalarea studiilor de
către instituţiile abilitate, fie, după parcurgerea procedurilor prevăzute la alin.
(10), (11) şi (12). Persoanele care solicită sau beneficiază de o formă de
protecţie internaţională pot opta pentru continuarea studiilor inclusiv în
cadrul programului „A doua şansă", conform metodologiei aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei naţionale, simultan cu participarea la cursul de
iniţiere în limba română.
(14) Copiilor lucrătorilor migranţi li se aplică prevederile legale în
vigoare privind accesul la învăţământul obligatoriu din România.
(15) Elevilor străini care doresc să urmeze studiile în învăţământul
românesc li se aplică prevederile elaborate de minister privind şcolarizarea
elevilor străini în învăţământul preuniversitar din România.
Art. 132. — (1) Elevilor înscriși la unitatea noastră de învăţământ,
care urmează să continue studiile în alte ţări pentru o perioadă determinată de
timp, li se rezervă locul în unitatea de învăţământ de unde pleacă, la
solicitarea scrisă a părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.
(2) În cazul în care o persoană, indiferent de cetăţenie sau statut,
solicită înscrierea în sistemul de învăţământ românesc după începerea
cursurilor noului an şcolar, se aplică procedura referitoare la recunoaştere şi
echivalare şi, după caz, cea prevăzută la articolele precedente, dacă nu i se
poate echivala anul şcolar parcurs în străinătate.
Ari. 133. — (1) Consiliul profesoral din unitatea de învăţământ de
stat, validează situaţia şcolară a elevilor, pe clase, în şedinţa de încheiere
a cursurilor semestriale/anuale, iar secretarul consiliului consemnează în procesul-verbal
numărul elevilor promovaţi, numărul şi numele elevilor corigenţi, repetenţi,
amânaţi, exmatriculaţi, precum şi numele elevilor cu note la purtare mai mici de
7,00 /calificative mai puţin de „Bine”.
(2) Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, amânaţi sau repetenţi se
comunică în scris părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali sau, după
caz, elevilor majori, de către învăţător/institutor/ profesorul pentru
învăţământul primar/profesorul diriginte, în cel mult 10 zile de la încheierea
cursurilor fiecărui semestru/an şcolar.
(3) Pentru elevii amânaţi sau corigenţi, învăţătorul/
institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte
comunică în scris părinţilor, tutorelui sau susţinătorului legal programul de
desfăşurare a examenelor de corigenţă şi perioada de încheiere a situaţiei
şcolare.
(4) Nu pot fi făcute publice, fără acordul părintelui, tutorelui sau
susţinătorului legal sau al elevului/absolventului major, documentele elevului,
cu excepţia situaţiei prevăzute de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi
promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
SECŢIUNEA a 2-a
Examenele organizate la nivelul
unităţilor de învăţământ
Art. 134. — (1) Examenele organizate de unităţile de învăţământ sunt:
a) examen de corigenţă;
b) examen de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii declaraţi
amânaţi;
c) examen de diferenţe pentru elevii a căror înscriere în unitatea de
învăţământ este condiţionată de promovarea unor astfel de examene;
(2)Organizarea, în unităţile de
învăţământ, a examenelor de admitere în învăţământul liceal sau profesional,
inclusiv învăţământ profesional şi tehnic dual, precum şi a examenelor şi
evaluărilor naţionale se face conform metodologiilor aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale.
(3) Se interzice organizarea unor examinări în vederea înscrierii
elevilor în prima clasă a învăţământului primar. Examinarea de specialitate, în
acest caz, se va face numai în situaţia în care părintele, tutorele sau susţinătorul
legal decide înscrierea copilului în clasa pregătitoare înainte de vârsta
stabilită prin lege şi se realizează de către Centrul judeţean de resurse şi
asistenţă educaţională.
Art. 135. — Desfăşurarea examenelor de diferenţă are loc, de regulă, în
perioada vacanţelor şcolare.
Art. 136. — La examenele de diferenţă pentru elevii care solicită
transferul de la o unitate de învăţământ la alta nu se acordă reexaminare.
Art. 137. — (1) Pentru desfăşurarea examenelor există trei tipuri de
probe: scrise, orale şi practice, după caz. La toate examenele se susţin, de
regulă, două din cele trei probe — proba scrisă şi proba orală.
(2) Pentru disciplinele/modulele de studiu la care, datorită profilului
sau/şi specializării/calificării profesionale, este necesară şi proba practică,
modalităţile de susţinere a acesteia, precum şi cea de-a doua probă de examen
sunt stabilite de directorul unităţii de învăţământ împreună cu membrii
catedrei de specialitate.
(3) Proba practică se susţine la disciplinele/modulele care au,
preponderent, astfel de activităţi.
(4) Directorul unităţii de învăţământ stabileşte, prin decizie, în baza
hotărârii consiliului de administraţie, componenţa comisiilor şi datele de
desfăşurare a examenelor. Comisia de corigenţe are în componenţă un preşedinte
şi câte două cadre didactice examinatoare pentru fiecare comisie pe disciplină.
Comisia este responsabilă de realizarea subiectelor.
(5) La toate examenele, evaluarea elevilor se face de cadre didactice
de aceeaşi specialitate sau, după caz, specialităţi înrudite/din aceeaşi arie
curriculară.
(6) Pentru examinarea elevilor corigenţi, unul dintre cadrele didactice
este cel care a predat elevului disciplina/modulul de învăţământ în timpul
anului şcolar. În mod excepţional, în situaţia în care între elev şi profesor
există un conflict care ar putea vicia rezultatul evaluării, în comisia de
examen este numit un alt cadru didactic de aceeaşi specialitate sau, după caz,
de specialităţi înrudite din aceeaşi arie curriculară.
Art. 138. — (1) Proba scrisă a examenelor are o durată de 45 de minute
pentru învăţământul primar şi de 90 de minute pentru învăţământul secundar, din
momentul transcrierii subiectelor pe tablă sau al primirii, de către elev, a
foii cu subiecte. Proba scrisă conţine două variante de subiecte, dintre care
elevul tratează o singură variantă, la alegere.
(2) Proba orală a examenelor se desfăşoară prin dialog cadru
didactic-elev, pe baza biletelor de examen. Numărul biletelor de examen este de
două ori mai mare decât numărul elevilor care susţin examenul la
disciplina/modulul respectivă/respectiv. Fiecare bilet conţine două subiecte.
Elevul poate schimba biletul de examen cel mult o dată.
(3) Fiecare cadru didactic examinator acordă elevului câte o notă la
fiecare probă susţinută de acesta. Notele de la probele orale sau practice sunt
întregi. Notele de la probele scrise pot fi şi fracţionare. Media aritmetică a
notelor acordate la cele două sau trei probe, rotunjită la nota întreagă cea
mai apropiată, reprezintă nota finală la examenul de corigenţă, fracţiunile de
50 de sutimi rotunjindu-se în favoarea elevului.
(4) Media obţinută de elev la examenul de corigenţă este media
aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor finale
acordate de cei doi examinatori. între notele finale acordate de cei doi
examinatori nu se acceptă o diferenţă mai mare de un punct. în caz contrar,
medierea o face preşedintele comisiei de examen.
(5) La clasele la care evaluarea cunoştinţelor se face prin
calificative se procedează astfel: după corectarea lucrărilor scrise şi după
susţinerea examenului oral fiecare examinator acordă calificativul său global;
calificativul final al elevului la examenul de corigenţă se stabileşte de comun
acord între cei doi examinatori.
Art. 139. — (1) Elevul corigent este declarat promovat la
disciplina/modulul de examen, dacă obţine cel puţin calificativul „Suficient”/media
5,00.
(2) Sunt declaraţi promovaţi anual elevii care obţin, la fiecare
disciplină/modul la care susţin examenul de corigenţă, cel puţin calificativul
„Suficient”/media 5,00.
(3) Media obţinută la examenul de corigenţă, la cel de încheiere a
situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi pentru un an şi la examenul de
diferenţă care echivalează o disciplină studiată timp de un an şcolar
constituie media anuală a disciplinei respective şi intră în calculul mediei
generale anuale.
(4) La examenul de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi
pe semestrul al doilea sau la examenul de diferenţă care echivalează o
disciplină numai pe intervalul unui semestru, media obţinută constituie media
semestrială a elevului la disciplina respectivă.
Art. 140. — (1) Elevii corigenţi sau amânaţi, care nu se pot prezenta
la examene din motive temeinice, dovedite cu acte, depuse în cel mult 7 zile
lucrătoare de la data examenului, sunt examinaţi la o dată ulterioară,
stabilită de consiliul de administraţie, dar nu mai târziu de începerea
cursurilor noului an şcolar.
(2) În situaţii excepţionale, respectiv internări în spital,
imobilizări la pat etc., dovedite cu acte, inspectoratul şcolar poate aproba
susţinerea examenului şi după începerea cursurilor noului an şcolar.
Art. 141. — (1) Rezultatele obţinute la examenele de încheiere a
situaţiei şcolare, la examenele pentru elevii amânaţi şi la examenele de
corigenţă, inclusiv la cele de reexaminare, se consemnează în catalogul de
examen de către cadrele didactice examinatoare şi se trec în catalogul clasei
de către secretarul unităţii de învăţământ, în termen de maximum 5 zile de la
afişarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an
şcolar, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 138 alin. (2), când
rezultatele se consemnează în catalogul clasei în termen de cinci zile de la
afişare.
(2) Rezultatele obţinute de elevi la examenele de diferenţă se
consemnează în catalogul de examen, de către cadrele didactice examinatoare,
iar în registrul matricol şi în catalogul clasei de către secretarul unităţii
de învăţământ.
(3) În catalogul de examen se consemnează calificativele/notele
acordate la fiecare probă, nota finală acordată de fiecare cadru didactic
examinator sau calificativul global, precum şi media obţinută de elev la
examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semnează de către
examinatori şi de către preşedintele comisiei, imediat după terminarea
examenului.
(4) Preşedintele comisiei de examen predă secretarului unităţii de
învăţământ toate documentele specifice acestor examene: cataloagele de examen,
lucrările scrise şi însemnările elevilor la proba orală/practică. Aceste documente
se predau imediat după finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de data
începerii cursurilor noului an şcolar, cu excepţia situaţiilor prevăzute la
art. 138 alin. (2).
(5) Lucrările scrise şi foile cu însemnările elevului la proba orală a
examenului se păstrează în arhiva unităţii de învăţământ timp de un an.
(6) Rezultatul la examenele de corigenţă şi la examenele de încheiere a
situaţiei pentru elevii amânaţi, precum şi situaţia şcolară anuală a elevilor
se afişează, la loc vizibil, a doua zi după încheierea sesiunii de examen şi se
consemnează în procesul-verbal al primei şedinţe a consiliului profesoral.
Art. 142. — După terminarea sesiunii de examen, de încheiere a
situaţiei de corigenţă sau de reexaminare, învăţătorul/ institutorul/profesorul
pentru învăţământul primar/profesorul diriginte consemnează în catalog situaţia
şcolară a elevilor care au participat la aceste examene.
CAPITOLUL IV
Transferul copiilor şi elevilor
Art. 143. — Copiii şi elevii au dreptul să se transfere de la o
formaţiune de studiu la alta, de la o unitate de învăţământ la alta, de la o
filieră la alta, de la un profil la altul, de la o specializare/calificare
profesională la alta, de la o formă de învăţământ la alta, în conformitate cu
prevederile ROFUIP/2016 şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a
unităţii de învăţământ la care se face transferul.
Art. 144. — Transferul copiilor şi elevilor se face cu aprobarea
consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ la care se solicită
transferul şi cu avizul consultativ al consiliului de administraţie al unităţii
de învăţământ de la care se transferă.
Art. 145. — (1) în învăţământul antepreşcolar/preşcolar, primar,
gimnazial, învăţământul profesional, liceal, postliceal precum şi în
învăţământul profesional şi tehnic dual elevii se pot transfera de la o
grupă/formaţiune de studiu la alta, în aceeaşi unitate de învăţământ sau de la
o unitate de învăţământ la alta, în limita efectivelor maxime de
antepreşcolari/preşcolari/elevi la grupă/formaţiune de studiu.
(2) În situaţii excepţionale, în care transferul nu se poate face în limita
efectivelor maxime de preşcolari/elevi la grupă/formaţiune de studiu,
inspectoratul şcolar poate aproba depăşirea efectivului maxim, în scopul
efectuării transferului.
Art. 146. — (1) În învăţământul profesional, liceal sau postliceal,
inclusiv în învăţământul profesional şi tehnic dual, aprobarea transferurilor
la care se schimbă filiera, domeniul de pregătire, specializarea/calificarea
profesională este condiţionată de promovarea examenelor de diferenţă.
(2) Disciplinele/Modulele la care se susţin examene de diferenţă se
stabilesc prin compararea celor două planuri-cadru. Modalităţile de susţinere a
acestor diferenţe se stabilesc de către consiliul de administraţie al unităţii
de învăţământ şi la propunerea membrilor catedrei.
Art. 147. — (1) Elevii din învăţământul liceal, din învăţământul
profesional şi din învăţământul postliceal se pot transfera, păstrând forma de
învăţământ, cu respectarea următoarelor condiţii:
a)
în cadrul învăţământului liceal, elevii din clasa a IX-a se pot transfera
numai după primul semestru, dacă media lor de admitere este cel puţin egală cu
media ultimului admis la specializarea la care se solicită transferul; în
situaţii medicale deosebite, pe baza avizului comisiei medicale judeţene, acolo
unde există, sau a documentelor medicale justificative şi în situaţiile
excepţionale prevăzute la art. 155 alin. 4, elevii din clasa a IX-a a
învăţământului liceal pot fi transferaţi şi în cursul primului semestru sau
înainte de începerea acestuia, cu respectarea condiţiei de medie, menţionate
anterior. în situaţii medicale excepţionale, ISJ, cu avizul MEN, poate aproba
realizarea transferului şi fără respectarea condiţiei de medie;
b)
în cadrul învăţământului liceal, elevii din clasele X XII/XIII se pot
transfera, de regulă, dacă media lor din ultimul an este cel puţin egală cu
media ultimului promovat din clasa la care se solicită transferul;
c)
în cadrul învăţământului profesional cu durata de trei ani, elevii de la
clasa a IX-a se pot transfera numai după primul semestru, dacă media lor de
admitere este cel puţin egală cu media ultimului admis la calificarea
profesională la care se solicită transferul; în situaţii medicale deosebite,
elevii din clasa a IX-a a învăţământului profesional cu durata de trei ani pot
fi transferaţi şi în cursul primului semestru sau înainte de începerea
acestuia, pe baza avizului comisiei medicale judeţene, cu respectarea condiţiei
de medie, menţionate anterior;
d)
în cadrul învăţământului profesional cu durata de trei ani, elevii din
clasele a X-a şi a Xi-a se pot transfera, de regulă, dacă media lor din ultimul
an este cel puţin egală cu media ultimului promovat din clasa la care se
solicită transferul. Excepţiile de la această prevedere se aprobă de către
consiliul de administraţie;
e)
elevii din clasele a IX-a, a X-a şi a Xl-a din învăţământul liceal se pot
transfera în aceeaşi clasă în învăţământul profesional cu durata de trei ani
după susţinerea examenelor de diferenţă, în limita efectivului de 30 de elevi
la clasă şi în baza criteriilor prevăzute de Regulamentul de organizare şi
funcţionare a unităţii de învăţământ la care se solicită transferul;
f)
elevii care au finalizat clasa a IX-a a învăţământului profesional cu
durata de trei ani se pot transfera doar în clasa a IX-a a învăţământului
liceal, cu respectarea mediei de admitere la profilul şi specializarea la care
solicită transferul. Elevii din clasele a X-a şi a Xl-a din învăţământul
profesional cu durata de trei ani se pot transfera în clasa a X-a din
învăţământul liceal, cu respectarea condiţiei de medie a clasei la care
solicită transferul şi după promovarea examenelor de diferenţă;
g)
elevii din clasele terminale ale învăţământului liceal se pot transfera
de la învăţământul cu frecvenţă, cursuri de zi la învăţământul cu frecvenţă
cursuri serale, în anul terminal, după absolvirea semestrului I şi după
susţinerea, dacă este cazul, a examenelor de diferenţă.
(2) Prevederile lit. c), d), e)
şi f) de la alin. 1 se aplică şi în cazul învăţământului profesional şi tehnic
dual.
Art. 148. — Elevii din învăţământul liceal și din învăţământul
profesional se pot transfera de la o formă de învăţământ la alta astfel:
a) elevii de la învăţământul cu frecvenţă redusă se pot transfera la
forma de învăţământ cu frecvenţă, organizat în unitatea noastră, după
susţinerea şi promovarea examenelor de diferenţă, dacă au media anuală cel
puţin 7,00 la fiecare disciplină/modul de studiu, în limita efectivelor maxime
de elevi la clasă şi potrivit criteriilor prevăzute în regulamentul de
organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ; transferul se face, de
regulă în aceeaşi clasă, cu excepţia elevilor din clasa terminală de la
învăţământul cu frecvenţă redusă, pentru care durata studiilor este mai mare cu
un an, care se pot transfera în clasa terminală din învăţământul cu frecvenţă;
b) elevii de la învăţământul cu frecvenţă se pot transfera la forma de
învăţământ cu frecvenţă redusă, în limita efectivelor maxime de elevi la clasă;
c) elevii din clasele
terminale ale învăţământului liceal se pot transfera de la învăţământul cu
frecvenţă la învăţământul cu frecvenţă redusă, în anul terminal, după
absolvirea semestrului I şi după susţinerea, dacă este cazul, a examenelor de
diferenţă. Elevii din învăţământul profesional şi tehnic dual se pot transfera
în învăţământul care nu are caracteristicile acestei forme de organizare, după
susţinerea, dacă este cazul, a examenelor de diferenţă, în limita efectivelor
maxime de elevi la clasă şi potrivit criteriilor prevăzute în regulamentul de organizare
şi funcţionare a unităţii de învăţământ; elevii din învăţământul liceal,
profesional şi postliceal se pot transfera în învăţământul profesional şi
tehnic dual, după susţinerea, dacă este cazul, a examenelor de diferenţă, cu
respectarea prevederilor legale privind efectivele de elevi la clasă.
Art. 149. — (1) Transferurile în care se păstrează forma de învăţământ,
profilul şi/sau specializarea se efectuează, de regulă, în perioada
intersemestrială sau a vacanţei de vară. Prin excepţie, transferurile de la
nivelul preşcolar se poate face oricând în timpul anului şcolar, ţinând cont de
interesul superior al copilului.
(2) Transferurile în care se schimbă forma de învăţământ se efectuează
în următoarele perioade:
,a) de la învăţământul cu frecvenţă la cel cu frecvenţă redusă, de
regulă în perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară; în aceleaşi
perioade se efectuează şi transferul la/de la învăţământul profesional şi
tehnic dual şi de la/la învăţământul profesional şi tehnic dual la învăţământul
liceal tehnologic. Transferurile în cursul anului şcolar se pot aproba în mod
excepţional în cazurile precizate la Art. 155 alin. (4)
b) de la învăţământul cu
frecvenţă redusă la cel cu frecvenţă, numai în perioada vacanţei de vară.
(3) Transferurile in care se păstrează forma
de învăţământ, cu schimbarea profilului şi/sau specializării se efectuează, de
regulă, în perioada vacanţei de vara, conform hotărârii consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ la care se solicită transferul."
(4) Transferul elevilor în
timpul anului şcolar se poate efectua, în mod excepţional, cu respectarea
prevederilor prezentului regulament, în următoarele situaţii:
a) la schimbarea domiciliului părinţilor într-o altă localitate;
b) în cazul unei recomandări medicale, eliberată pe baza unei expertize
medicale efectuate de direcţia de sănătate publică;
c) de la clasele de învăţământ liceal la clasele de învăţământ
profesional;
d) la/de la învăţământul de artă, sportiv şi militar;
e) în alte situaţii excepţionale, cu aprobarea consiliului de
administraţie al inspectoratului şcolar.
Art. 150. — Gemenii, tripleţii se pot transfera în clasa celui cu media
mai mare sau invers, la cererea părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal
sau la cererea elevilor dacă aceştia sunt majori, cu aprobarea consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ.
Art. 151. — (1) Elevii din învăţământul preuniversitar particular sau
confesional se pot transfera la unităţi de învăţământ de stat, în condiţiile
ROFUIP/2016.
(2) Elevii din învăţământul preuniversitar de stat se pot transfera în
învăţământul particular, cu acordul unităţii primitoare şi în condiţiile
stabilite de propriul regulament de organizare şi funcţionare.
Art. 152. — (1) Pentru copiii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale,
în funcţie de evoluţia acestora se pot face propuneri de reorientare dinspre
învăţământul special/special integrat spre învăţământul de masă şi invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a
lucrat cu copilul în cauză sau de către părinţii, tutorii sau susţinătorii
legali ai copilului şi de către consilierul pedagog şcolar. Decizia de
reorientare se ia de către comisia de orientare şcolară şi profesională din
cadrul centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională, cu acordul părinţilor, tutorilor sau
susţinătorilor legali.
Art. 153. — După aprobarea transferului, unitatea de învăţământ
primitoare este obligată să solicite situaţia şcolară a elevului în termen de 5
zile lucrătoare. Unitatea de învăţământ de la care se transferă elevul este
obligată să trimită la unitatea de învăţământ primitoare situaţia şcolară a
celui transferat, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării.
Până la primirea situaţiei şcolare de către unitatea de învăţământ la care s-a
transferat, elevul transferat participă la cursuri în calitate de audient.
TITLUL VIII
Evaluarea unităţilor de
învăţământ
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 154. — Evaluarea instituţională se realizează în conformitate cu
prevederile legale, în două forme fundamentale:
a) inspecţia de evaluare instituţională a unităţilor de învăţământ;
b) evaluarea internă şi externă a calităţii educaţiei.
Art. 155. — (1) Inspecţia de evaluare instituţională a unităţilor de
învăţământ reprezintă o activitate de evaluare generală a performanţelor
diferitelor categorii de unităţi de învăţământ, prin raportare explicită la
politicile educaţionale, la scopurile şi obiectivele dezirabile propuse, la
standardele asumate în funcţionarea acestora.
(2) Inspecţia de evaluare instituţională se realizează de către ISJ
Vaslui şi minister, prin inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ,
în conformitate cu prevederile regulamentului de inspecţie a unităţilor de
învăţământ, elaborat de minister.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege, prin inspecţia
şcolară, inspectoratele şcolare:
a) îndrumă, controlează şi monitorizează calitatea activităţilor de
predare—învăţare—evaluare;
b) îndrumă, controlează, monitorizează şi evaluează calitatea
managementului unităţilor de învăţământ.
(4) Conducerea unităţilor de învăţământ şi personalul didactic nu pot
refuza inspecţia şcolară, cu excepţia situaţiilor în care, din cauze obiective,
probate cu acte doveditoare, aceştia nu îşi pot desfăşura activităţile
profesionale curente.
CAPITOLUL II
Evaluarea internă a calităţii
educaţiei
Art. 156. — (1) Calitatea educaţiei reprezintă o prioritate permanentă
pentru unitatea de învăţământ şi este centrată preponderent pe rezultatele
învăţării.
(2) Evaluarea internă se realizează potrivit legislaţiei în domeniul
asigurării calităţii în învăţământul preuniversitar.
Art. 157. — (1) În conformitate cu prevederile legale, la nivelul unităţii de învăţământ se înfiinţează Comisia
pentru evaluarea şi asigurarea calităţii (CEAC).
(2) Pe baza legislaţiei în vigoare, unitatea de învăţământ elaborează
şi adoptă propria strategie şi propriul regulament de funcţionare a Comisiei
pentru evaluarea şi asigurarea calităţii.
(3) Conducerea unităţii de învăţământ este direct responsabilă de
calitatea educaţiei furnizate.
Art. 158. —În procesele de autoevaluare şi monitorizare internă, Liceul
Tehnologic ,,Petru Rareș” Vetrișoaia, fiind unitate de învăţământ profesional
şi tehnic va aplica instrumentele Cadrului naţional de asigurare a calităţii în
învăţământul profesional şi tehnic.
Art. 159. — (1) Componenţa, atribuţiile şi responsabilităţile comisiei
pentru evaluarea şi asigurarea calităţii sunt realizate în conformitate cu
prevederile legale.
(2) Activitatea membrilor comisiei pentru evaluarea şi asigurarea
calităţii poate fi remunerată, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(3) Orice control sau evaluare externă a calităţii din partea Agenţiei
Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar sau a
ministerului se bazează pe analiza raportului de evaluare internă a activităţii
din unitatea de învăţământ.
CAPITOLUL III
Evaluarea externă a calităţii
educaţiei
Art. 160. — (1) O formă specifică de evaluare instituţională, diferită
de inspecţia generală a unităţilor de învăţământ, o reprezintă evaluarea
instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a
organizaţiilor furnizoare de educaţie, realizată de Agenţia Română de Asigurare
a Calităţii în învăţământul Preuniversitar.
(2) Evaluarea externă a calităţii educaţiei în unitatea de învăţământ
se realizează, în conformitate cu prevederile legale, de către Agenţia Română
de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar.
(3) Unitatea de învăţământ se supune procesului de evaluare şi
acreditare, în condiţiile legii.
(4) Evaluarea, autorizarea şi acreditarea se fac la nivelul
structurilor instituţionale, conform prevederilor legale.
(5) În cazul în care unitatea de învăţământ este supusă evaluării
externe realizate de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul
Preuniversitar, în bugetul acesteia vor fi asigurate, în mod distinct, din
finanţarea de bază, sumele necesare acoperirii costurilor, conform tarifelor
percepute de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul
Preuniversitar pentru această activitate.
TITLUL IX
Partenerii educaţionali
CAPITOLUL I
Drepturile părinţilor, tutorilor
sau susţinătorilor legali
Art. 161. — (1) Părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai preşcolarului/elevului
sunt parteneri educaţionali principali ai unităţii de învăţământ.
(2) Părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai copilului/elevului au
acces la toate informaţiile legate de sistemul de învăţământ care privesc
educaţia copiilor lor.
(3) Părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai copilului/elevului au
dreptul de a fi susţinuţi de sistemul de învăţământ, pentru a se educa şi a-şi
îmbunătăţii aptitudinile ca parteneri în relaţia familie—şcoală.
Art. 162. — (1) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al
copilului/elevului are dreptul să fie informat periodic referitor la situaţia
şcolară şi la comportamentul propriului copil.
(2) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al copilului/elevului
are dreptul să dobândească informaţii referitoare numai la situaţia propriului
copil.
Art. 163. — (1) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al
copilului/elevului are acces în incinta unităţii de învăţământ în concordanţă
cu procedura de acces, dacă:
a) a fost solicitat/a fost programat pentru o discuţie cu un cadru
didactic sau cu directorul unităţii de învăţământ;
b) desfăşoară activităţi în comun cu cadrele didactice;
c) depune o cerere/alt document la secretariatul unităţii de
învăţământ;
d) participă la întâlnirile programate cu educatoarea /învăţătorul /institutorul/profesorul
pentru învăţământ primar/profesorul diriginte;
e) participă la acţiuni organizate de asociaţia de părinţi.
(2) Consiliul de administraţie are obligaţia stabilirii procedurii de
acces al părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali în unităţile de
învăţământ.
Art. 164. — Părinţii, tutorii sau susţinătorii legali au dreptul să se
constituie în asociaţii cu personalitate juridică, conform legislaţiei în
vigoare.
Art. 165. — (1) Rezolvarea situaţiilor conflictuale sesizate de
părintele/tutorele/susţinătorul legal al copilului/elevului în care este
implicat propriul copil se face prin discuţii amiabile cu salariatul unităţii
de învăţământ implicat, educatoarea/învăţătorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
diriginte. Părintele/tutorele/susţinătorul legal al copilului/elevului are
dreptul de a solicita ca la discuţii să participe şi reprezentantul părinţilor.
În situaţia în care discuţiile amiabile nu conduc la rezolvarea conflictului,
părintele/tutorele/susţinătorul legal are dreptul de a se adresa conducerii
unităţii de învăţământ, printr-o cerere scrisă, în vederea rezolvării
problemei.
(2) în cazul în care părintele/tutorele/susţinătorul legal consideră că
starea conflictuală nu a fost rezolvată la nivelul unităţii de învăţământ,
acesta are dreptul de a se adresa, în scris, inspectoratului şcolar pentru a
media şi rezolva starea conflictuală.
CAPITOLUL II
Îndatoririle părinţilor,
tutorilor sau susţinătorilor legali
Art. 166. — (1) Potrivit prevederilor legale părintele, tutorele sau
susţinătorul legal are obligaţia de a asigura frecvenţa şcolară a elevului în
învăţământul obligatoriu şi de a lua măsuri pentru şcolarizarea elevului, până
la finalizarea studiilor.
(2) Părintele, tutorele sau
susţinătorul legal care nu asigură şcolarizarea elevului, în perioada învăţământului
obligatoriu, este sancţionat, conform legislaţiei în vigoare, cu amendă
cuprinsă între 100 lei şi 1.000 lei ori este obligat să presteze muncă în
folosul comunităţii.
(3) Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale
prevăzute la alin. (2) se realizează de către persoanele împuternicite de
primar în acest scop, la sesizarea consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ.
(4) Conform legislaţiei în vigoare, la înscrierea copilului/elevului în
unitatea de învăţământ, părintele, tutorele sau susţinătorul legal are
obligaţia de a prezenta documentele medicale solicitate, în vederea menţinerii
unui climat sănătos la nivel de grupă/formaţiune de studiu/pentru evitarea
degradării stării de sănătate a celorlalţi elevi/preşcolari din
colectivitate/unitatea de învăţământ.
(5)Părintele,
tutorele sau susţinătorul legal are obligaţia ca, minimum o dată pe lună, să ia
legătura cu profesorul pentru învăţământul
preşcolar/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
diriginte pentru a cunoaşte evoluţia copilului/elevului, prin mijloace
stabilite de comun acord. Prezenţa părintelui, tutorelui sau susţinătorului
legal va fi consemnată în caietul educatorului puericultor/ educatoarei
/învăţătorului /institutorului / profesorului pentru învăţământ
preşcolar/primar, profesorului diriginte, cu nume, dată şi semnătură.
(6) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal răspunde material pentru
distrugerile bunurilor din patrimoniul unităţii de învăţământ, cauzate de elev.
(7) Părintele, tutorele sau
susţinătorul legal al preşcolarului sau elevului din învăţământul primar are
obligaţia să îl însoţească până la intrarea în unitatea de învăţământ, iar la
terminarea activităţilor educative/orelor de curs să îl preia. în cazul în care
părintele, tutorele sau susţinătorul legal nu poate să desfăşoare o astfel de
activitate, împuterniceşte o altă persoană.”
(8) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului din
învăţământul primar, gimnazial şi ciclul inferior al liceului are obligaţia de
a solicita, în scris, retragerea elevului în vederea înscrierii acestuia într-o
unitate de învăţământ din străinătate.
(8’) Dispoziţiile alineatului (7) nu se aplică
în situaţiile în care transportul copiilor la şi de la unitatea de învăţământ
se realizează cu microbuzele şcolare. Asigurarea securităţii şi siguranţei în
incinta unităţii de învăţământ la venirea şi părăsirea acesteia, în special
pentru elevii din clasa pregătitoare, se stabileşte prin regulamentul de
organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ.
Art. 167. — Se interzice oricăror persoane agresarea fizică, psihică,
verbală etc. a copiilor/elevilor şi a personalului unităţii de învăţământ.
Art. 168. — (1) Respectarea prevederilor ROFUIP/2016 şi a
regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ este
obligatorie pentru părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai
copiilor/elevilor.
(2) Nerespectarea dispoziţiilor art. 166 alin. (6), art. 167 şi art.
168 atrage răspunderea persoanelor vinovate conform dreptului comun.
CAPITOLUL III
Adunarea generală a părinţilor
Art. 169. — (1) Adunarea generală a părinţilor este constituită din
toţi părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai copiilor/elevilor de la
grupă/formaţiune de studiu.
(2)Adunarea generală a părinţilor hotărăşte cu privire la susţinerea
cadrelor didactice şi a echipei manageriale a unităţii de învăţământ privind
activităţile şi auxiliarele didactice şi mijloacele de învăţământ utilizate în
demersul de asigurare a condiţiilor necesare educării copiilor/elevilor.
(3) în adunarea generală a părinţilor se discută problemele generale
ale colectivului de copii/elevi şi nu situaţia concretă a unui copil/elev.
Situaţia unui copil/elev se discută individual, numai în prezenţa părintelui,
tutorelui sau susţinătorului legal al copilului/elevului respectiv.
Art. 170. — (1) Adunarea generală a părinţilor se convoacă de către educatorul/învăţătorul/profesorul
pentru învăţământul primar/profesorul diriginte, de către preşedintele
comitetului de părinţi al clasei sau de către 1/3 din numărul total al
membrilor săi ori al elevilor clasei.
(2) Adunarea generală a părinţilor se convoacă semestrial sau ori de
câte ori este nevoie, este valabil întrunită în prezenţa a jumătate plus unu
din totalul părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai
copiilor/elevilor din grupa/clasa respectivă şi adoptă hotărâri cu votul a
jumătate plus unu din cei prezenţi. In caz contrar se convoacă o nouă adunare
generală a părinţilor, în cel mult 7 zile, în care se pot adopta hotărâri,
indiferent de numărul celor prezenţi, cu votul a jumătate plus unu din aceştia.
CAPITOLUL IV
Comitetul de părinţi
Art. 171. — (1) În unităţile de învăţământ, la nivelul fiecărei
grupe/clase, se înfiinţează şi funcţionează comitetul de părinţi.
(2) Comitetul de părinţi se alege, prin majoritate simplă a voturilor,
în fiecare an, în adunarea generală a părinţilor, convocată de educatoarea/învăţătorul/
profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte care prezidează
şedinţa.
(3) Convocarea adunării generale pentru alegerea comitetului de părinţi
are loc în primele 15 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului
şcolar.
(4) Consiliul de conducere al comitetul de părinţi pe grupă/clasa se
compune din 3 persoane: un preşedinte şi 2 membri. În prima şedinţă după
alegere, membrii comitetului decid responsabilităţile fiecăruia, pe care le comunică
educatoarei/învățătorului/profesorului diriginte.
(5) Consiliul de conducere al comitetului de părinţi pe grupă/clasă
reprezintă interesele părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai
copiilor/elevilor clasei în adunarea generală a părinţilor, tutorilor sau
susţinătorilor legali, în consiliul profesoral, în consiliul clasei şi în
relaţiile cu echipa managerială.
Art. 172. — Consiliul de conducere al Comitetului de părinţi pe
grupă/clasă are următoarele atribuţii:
a) pune în practică deciziile luate de către adunarea generală a
părinţilor elevilor clasei. Deciziile se iau cu majoritatea simplă a voturilor
părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali prezenţi;
b) susţine organizarea şi desfăşurarea de proiecte, programe şi
activităţi educative extraşcolare la nivelul grupei/clasei şi a unităţii de
învăţământ;
c) susţine organizarea şi desfăşurarea de programe de prevenire şi
combaterea violenţei, asigurarea siguranţei şi securităţii, combaterea
discriminării şi reducerea absenteismului în mediul şcolar;
d) susţine activităţile dedicate întreţinerii, dezvoltării şi
modernizării bazei materiale a grupei/clasei şi unităţii de învăţământ, prin
strângerea de cotizaţii voluntare de la membrii asociaţiei de părinţi şi
atragerea de fonduri băneşti şi donaţii de la persoane fizice sau juridice,
colectate prin asociaţia de părinţi cu personalitate juridică cu respectarea
prevederilor legale în domeniul financiar;
e) sprijină conducerea unităţii de învăţământ și educatoarea
/învăţătorul/profesorul diriginte şi se implică activ în întreţinerea,
dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a grupei/clasei şi a unităţii de
învăţământ;
f) susţine organizarea şi desfăşurarea de activităţi de consiliere şi
orientare socioprofesionale;
g) se implică în asigurarea securităţii copiilor/elevilor în cadrul
activităţilor educative, extraşcolare şi extracurriculare;
h) prezintă, semestrial, adunării generale a părinţilor, justificarea
utilizării fondurilor alocate, dacă acestea există.
Art. 173. — Preşedintele comitetului de părinţi pe grupă/clasă
reprezintă interesele părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali în
relaţiile cu consiliul reprezentativ al părinţilor şi, prin acesta, în relaţie
cu conducerea unităţii de învăţământ şi alte foruri, organisme şi organizaţii.”
Art. 174. — (1) Comitetul de părinţi poate decide să susţină, inclusiv
financiar prin asociaţia de părinţi cu personalitate juridică, cu respectarea
prevederilor legale în domeniul financiar, întreţinerea, dezvoltarea şi
modernizarea bazei materiale a clasei. Hotărârea comitetului de părinţi nu este
obligatorie.
(2) Sponsorizarea unei grupe/clase de către un operator
economic/persoane fizice se face cunoscută comitetului de părinţi.
Sponsorizarea nu atrage după sine drepturi suplimentare pentru
copii/elevi/părinţi, tutori sau susţinători legali.
(3) Este interzisă şi constituie abatere disciplinară implicarea
copiilor/elevilor sau a personalului din unitatea de învăţământ în strângerea
şi /sau gestionarea fondurilor.”
CAPITOLUL V
Consiliul reprezentativ al
părinţilor/Asociaţia de părinţi
Art. 175. — (1) La nivelul unităţii de învăţământ funcţionează
Consiliul reprezentativ al părinţilor.
(2) Consiliul reprezentativ al părinţilor din unitatea de învăţământ
este compus din preşedinţii comitetelor de părinţi.
(3) Consiliul reprezentativ al
părinţilor este o structură, fără personalitate juridică, a cărei activitate
este reglementată printr-un regulament adoptat prin hotărârea adunării generale
a preşedinţilor comitetelor de părinţi pe grupă/clasă din unitatea de
învăţământ, care nu are patrimoniu, nu are buget de venituri şi cheltuieli, nu
are dreptul de a colecta cotizaţii, donaţii şi a primi finanţări de orice fel
de la persoane fizice sau juridice. Se poate implica în activităţile unităţii
de învăţământ prin acţiuni cu caracter logistic - voluntariat.
(4) La nivelul unităţii de
învăţământ se poate constitui Asociaţia de părinţi în conformitate cu
legislaţia în vigoare privind asociaţiile şi fundaţiile, care reprezintă
drepturile şi interesele părinţilor din unitatea de învăţământ, membri ai
acesteia.
Art. 176. — (1) Consiliul reprezentativ al părinţilor îşi desemnează
preşedintele şi 2 vicepreşedinţi ale căror atribuţii se stabilesc imediat după
desemnare, de comun acord între cei 3, şi se consemnează în procesul-verbal al
şedinţei.
(2) Consiliul reprezentativ al părinţilor se întruneşte în şedinţe ori
de câte ori este necesar. Convocarea şedinţelor Consiliului reprezentativ al
părinţilor se face de către preşedintele acestuia sau, după caz, de unul dintre
vicepreşedinţi.
(3) Consiliul reprezentativ al părinţilor desemnează reprezentanţii
părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali în organismele de conducere şi
comisiile unităţii de învăţământ.
(4) Consiliul
reprezentativ al părinţilor este întrunit statutar în prezenţa a două treimi
din numărul total al membrilor, iar hotărârile se adoptă prin vot deschis, cu
majoritatea simplă a voturilor celor prezenţi. în situaţia în care nu se
întruneşte cvorumul, şedinţa se reconvoacă pentru o data ulterioară, fiind
statutară în prezenţa a jumătate plus 1 din totalul membrilor.
(5) Preşedintele reprezintă Consiliul reprezentativ al părinţilor în
relaţia cu alte persoane fizice şi juridice.
(6) Preşedintele prezintă, anual, raportul de activitate al Consiliului
reprezentativ al părinţilor.
Art. 177. — Consiliul reprezentativ al părinţilor are următoarele
atribuţii:
a) propune unităţii de învăţământ discipline şi domenii care să se
studieze prin curriculumul la decizia şcolii, inclusiv din oferta naţională;
b) sprijină parteneriatele educaţionale între unitatea de învăţământ şi
instituţiile/organizaţiile cu rol educativ din comunitatea locală;
c) susţine unitatea de învăţământ în derularea programelor de prevenire
şi de combatere a absenteismului şi a violenţei în mediul şcolar;
d) promovează imaginea unităţii de învăţământ în comunitatea locală;
e) se ocupă de conservarea, promovarea şi cunoaşterea tradiţiilor
culturale specifice minorităţilor în plan local, de dezvoltarea
multiculturalităţii şi a dialogului cultural;
f) susţine unitatea de învăţământ în organizarea şi desfăşurarea
tuturor activităţilor;
g) susţine conducerea unităţii de învăţământ în organizarea şi în desfăşurarea
consultaţiilor cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, pe teme
educaţionale;
h) colaborează cu instituţiile publice de asistenţă
socială/educaţională specializată, direcţia generală de asistenţă socială şi
protecţia copilului, cu organele de autoritate tutelară sau cu organizaţiile
nonguvernamentale cu atribuţii în acest sens, în vederea soluţionării situaţiei
elevilor care au nevoie de ocrotire;
i) susţine unitatea de învăţământ în activitatea de consiliere şi
orientare socio-profesională sau de integrare socială a absolvenţilor;
j) propune măsuri pentru şcolarizarea elevilor din învăţământul
obligatoriu şi încadrarea în muncă a absolvenţilor;
k) se implică direct în derularea activităţilor din cadrul
parteneriatelor ce se derulează în unitatea de învăţământ, la solicitarea
cadrelor didactice;
l) sprijină conducerea unităţii de învăţământ în asigurarea sănătăţii
şi securităţii elevilor;
m) are iniţiative şi se implică în îmbunătăţirea calităţii vieţii, în
buna desfăşurare a activităţii în internate şi în cantine;
n) susţine conducerea unităţii de învăţământ în organizarea şi
desfăşurarea programului „Şcoala după şcoală”.
Art. 178. — (1) Consiliul reprezentativ al părinţilor din unitatea de
învăţământ poate face demersuri privind atragerea de resurse financiare, care
vor fi gestionate de către şcoală constând în contribuţii, donaţii,
sponsorizări etc., din partea unor persoane fizice sau juridice din ţară şi din
străinătate, care vor fi utilizate pentru:
a) modernizarea şi întreţinerea patrimoniului unităţii de învăţământ, a
bazei materiale şi sportive;
b) acordarea de premii şi de burse elevilor;
c) sprijinirea financiară a unor activităţi extraşcolare;
d) acordarea de sprijin financiar sau material copiilor care provin din
familii cu situaţie materială precară;
e) alte activităţi
care privesc bunul mers al unităţii de învăţământ sau care sunt aprobate prin
hotărâre de către adunarea generală a părinţilor pe care îi reprezintă.
(2) Organizaţia de părinţi colaborează cu structurile asociative ale părinţilor
la nivel local, judeţean, regional şi naţional.
CAPITOLUL VI
Contractul educaţional
Art. 179. — (1) Unitatea de învăţământ încheie cu părinţii, tutorii sau
susţinătorii legali, în momentul înscrierii preşcolarilor/elevilor, în
registrul unic matricol, un contract educaţional în care sunt înscrise
drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor.
(2) Modelul contractului educaţional este prezentat în Anexa 6 care face parte integrantă din prezentul
regulament. Acesta este particularizat la nivelul unităţii de învăţământ prin
decizia consiliului de administraţie, după consultarea Consiliului de părinţi
al unităţii de învăţământ.
Art. 180. — (1) Contractul educaţional este valabil pe toată perioada
de şcolarizare în cadrul unităţii de învăţământ.
(2) Eventualele modificări ale unor prevederi din contractul
educaţional se pot realiza printr-un act adiţional acceptat de ambele părţi şi
care se ataşează contractului educaţional.
Art. 181. — (1) Contractul educaţional va cuprinde în mod obligatoriu:
datele de identificare ale părţilor semnatare — respectiv unitatea de
învăţământ, beneficiarul primar al educaţiei, părintele, tutorele sau
susţinătorul legal, scopul pentru care se încheie contractul educaţional,
drepturile părţilor, obligaţiile părţilor, durata valabilităţii contractului,
alte clauze.
(2) Contractul educaţional se încheie în două exemplare originale, unul
pentru părinte, tutore sau susţinător legal, altul pentru unitatea de
învăţământ şi îşi produce efectele de la data semnării.
(3) Consiliul de administraţie monitorizează modul de îndeplinire a
obligaţiilor prevăzute în contractul educaţional.
(4) Comitetul de părinţi al clasei urmăreşte modul de îndeplinire a
obligaţiilor prevăzute în contractul educaţional de către fiecare părinte,
tutore sau susţinător legal şi adoptă măsurile care se impun în cazul
încălcării prevederilor cuprinse în acest document.
CAPITOLUL VII
Şcoala şi comunitatea.
Parteneriate/Protocoale între unităţile de învăţământ si alţi parteneri
educaţionali
Art. 182. —Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi
reprezentanţi ai comunităţii locale colaborează cu consiliul de administraţie
şi cu directorul, în vederea atingerii obiectivelor unităţii de învăţământ.
Art. 183. — Unitatea de învăţământ poate realiza parteneriate cu
asociaţii, fundaţii, instituţii de educaţie şi cultură, organisme economice şi
organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale sau alte tipuri de organizaţii,
în interesul beneficiarilor direcţi ai educaţiei.
Art. 184. — Unitatea de învăţământ, de sine stătător sau în parteneriat
cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte instituţii şi
organisme publice şi private: case de cultură, furnizori de formare continuă,
parteneri sociali, organizaţii nonguvernamentale şi altele asemenea poate
organiza la nivel local centre comunitare de învăţare permanentă, pe baza unor
oferte de servicii educaţionale adaptate nevoilor specifice diferitelor
grupuri-ţintă interesate.
Art. 185. — Unitatea de învăţământ, în conformitate cu legislaţia în
vigoare şi prevederile prezentului regulament, poate iniţia, în parteneriat cu
autorităţile administraţiei publice locale şi cu organizaţiile de părinţi, în
baza hotărârii consiliului de administraţie, activităţi educative, recreative,
de timp liber, pentru consolidarea competenţelor dobândite sau de accelerare a
învăţării, precum şi activităţi de învăţare remedială cu elevii, prin programul
„Şcoala după şcoală”.
Art. 186. — (1) Parteneriatul cu autorităţile administraţiei publice
locale are ca scop derularea unor activităţi/programe educaţionale în vederea
atingerii obiectivelor educaţionale stabilite de unitatea de învăţământ.
(2) Activităţile derulate în parteneriat nu pot avea conotaţii
politice, de propagandă electorală, de prozelitism religios şi nu pot fi
contrare moralei sau legilor statului.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale asigură condiţiile şi
fondurile necesare pentru implementarea şi respectarea normelor de sănătate şi
securitate în muncă şi pentru asigurarea securităţii copiilor/elevilor şi a
personalului în perimetrul unităţii de învăţământ.
Art. 187. — (1) Unitatea de învăţământ încheie parteneriate şi
protocoale de colaborare cu operatorii economici, în vederea derulării orelor
de instruire practică.
(2) Protocolul conţine prevederi clare cu privire la responsabilităţile
părţilor, referitoare la asigurarea securităţii elevilor şi a personalului
şcolii, respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă, asigurarea
transportului la şi de la agentul economic, durata activităţilor, drepturile şi
îndatoririle elevilor, utilizarea fondurilor realizate, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare. De asemenea, unitatea de învăţământ profesional
şi tehnic încheie parteneriate şi protocoale de colaborare cu operatorii
economici, în vederea derulării orelor de instruire practică. Protocolul
conţine prevederi clare cu privire la responsabilităţile părţilor, referitoare
la asigurarea securităţii elevilor şi a personalului şcolii, respectarea
normelor de sănătate şi securitate în muncă, asigurarea transportului la şi de
la operatorul economic, durata activităţilor, drepturile şi îndatoririle
elevilor, utilizarea fondurilor realizate, cu respectarea prevederilor legale
în vigoare. Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică
care şcolarizează în învăţământ profesional şi tehnic dual încheie contracte de
parteneriat cu unul sau mai mulţi operatori economici sau cu o asociaţie/ un
consorţiu de operatori economici şi cu unitatea administrativ-teritorială pe
raza căreia se află unitatea şcolară. Pentru pregătirea profesională, fiecare
elev major, respectiv părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului
minor din aceste unităţi de învăţământ prevăzute încheie un contract de
pregătire practică individual cu operatorul economic şi unitatea de învăţământ.
Contractele prevăzute se reglementează prin metodologii specifice aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei naţionale.
Art. 188. — (1) Unitatea de învăţământ încheie protocoale de
parteneriat cu organizaţii nonguvernamentale, unităţi medicale, poliţie,
jandarmerie, instituţii de cultură, asociaţii confesionale, alte organisme, în
vederea atingerii obiectivelor educaţionale stabilite prin proiectul de
dezvoltare instituţională/planul de acţiune al unităţii de învăţământ.
(2) Protocolul conţine prevederi cu privire la responsabilităţile
părţilor implicate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(3) În cazul derulării unor activităţi în afara perimetrului unităţii
de învăţământ, în protocol se va specifica concret cărei părţi îi revine
responsabilitatea asigurării securităţii copiilor/elevilor.
(4) Bilanţul activităţilor realizate va fi făcut public, prin afişare
la sediul unităţii, pe site-ul şcolii, prin comunicate de presă şi prin alte
mijloace de informare.
(5) Unitatea de învăţământ poate încheia protocoale de parteneriat şi
poate derula activităţi comune cu unităţi de învăţământ din străinătate, având
ca obiectiv principal dezvoltarea personalităţii copiilor şi a tinerilor,
respectându-se legislaţia în vigoare din statele din care provin instituţiile
respective.
(6) Reprezentanţii părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali se
vor implica direct în buna derulare a activităţilor din cadrul parteneriatelor
ce se derulează în unitatea de învăţământ.
TITLUL X
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 189. — Se interzice constituirea de fonduri de protocol sau a
oricărui alt fond destinat derulării examenelor/evaluărilor naţionale.
Art. 190. —(1) în unitatea de învăţământ fumatul
este interzis, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
(2) în timpul
orelor de curs, al examenelor şi al concursurilor este interzisă utilizarea
telefoanelor mobile; prin excepţie de la această prevedere, este permisă
utilizarea acestora în timpul orelor de curs, numai cu acordul cadrului didactic,
în situaţia folosirii lor în procesul educativ sau în situaţii de urgenţă. Pe
durata orelor de curs telefoanele mobile se păstrează în locuri special
amenajate din sala de clasă, setate astfel încât să nu deranjeze procesul
educativ.
Art. 191. — (1) În unitatea de învăţământ se asigură dreptul
fundamental la învăţătură şi este interzisă orice formă de discriminare a
copiilor/elevilor şi a personalului din unitate.
(2) în unitatea de
învăţământ sunt interzise măsurile care pot limita accesul la educaţie al
elevilor cum ar fi, de exemplu, efectuarea de către aceştia a serviciului pe
şcoală, interzicerea participării la cursuri sau sancţionarea elevilor care nu
poartă uniforma unităţii de învăţământ sau altele asemenea.
Art. 192. – Regulamentul de Organizare și Funcționare al Liceului
Tehnologic ,,Petru Rareș” Vetrișoaia, actualizat si aprobat prin Hotărârea
Consiliului de Administrație nr. 15 din 16.10.2018 , intră în vigoare începând
cu data de .17.10.2018
Art. 193. — La data intrării în vigoare a prezentului regulament se
abrogă Regulamentul de Organizare și Funcționare al Liceului Tehnologic ,,Petru
Rareș” Vetrișoaia aprobat de Consiliul de Administrație al unității de
învățământ în data de 19.10.2017
Art. 194. — Anexele 1,2, 3, 4, fac parte integrantă din prezentul
regulament.
Comentarii
Trimiteți un comentariu